Consiliul Județean Maramureș. Agenția de Management Energetic Maramureș. Manual - ghid pentru observarea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

Transkript

1 Consiliul Județean Maramureș Agenția de Management Energetic Maramureș Manual - ghid pentru observarea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

2 - 2 - [ de la cunoaştere.. la acţiune] [Singura responsabilitate pentru conţinutul acestui manual revine autorilor. Manualul nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene. Nici EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare) şi nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru utilizarea informaţiilor conţinute în prezentul manual]

3 - 3 - CUPRINS Introducere... 4 Respectarea paşilor metodologici pentru o acţiune de succes cu privire la combaterea schimbărilor climatice... 5 Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră ca acţiune de promovare... 6 Faza preliminară... 9 Cine sunt partenerii?... 9 Care sunt obiectivele? Care este metoda de monitorizare adoptată? Cine sunt utilizatorii? Ce resurse sunt disponibile? Care sunt elementele de suport? Faza implementării Identificarea şi colectarea datelor Asigurarea accesului pe termen lung la date Identificarea nevoilor, cunoaşterea opţiunilor şi anticiparea implicaţiilor acestora Definirea metodei de calcul Asigurarea evoluţiei şi adaptării continue a metodologiei Faza de diseminare a rezultatelor Formatul produselor estimate Mijloacele de comunicare Evaluarea Anexa 1: Rezumatul celor 10 cele mai bune practici în observarea emisiilor de GES Anexa 2: Bibliografie... 56

4 - 4 - Introducere Grupurile locale şi regiunile joacă un rol esenţial în combaterea schimbărilor climatice. Acestea, pe lângă cunoaşterea aprofundată a condiţiilor, resurselor şi nevoilor locale, sunt totodată familiarizate cu aşteptările cetăţenilor; alocă fonduri publice şi realizează proiecte cu efecte pe termen lung privind sectoare cheie (producţia de energie, transportul, managementul deşeurilor), contribuind la modelarea teritoriilor de mâine şi la furnizarea impulsului care să conducă la iniţierea de acţiuni eficiente. Lupta împotriva schimbărilor climatice este, de asemenea, o oportunitate de a consolida democraţia locală prin intensificarea dezbaterilor pentru negocierea schimbărilor care vor avea un impact major asupra teritoriilor şi stilurilor de viaţă. Observatorul pentru emisiile gazelor cu efect de seră este un instrument puternic de implementare a unor strategii eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel local. În vederea conceperii şi creării condiţiilor pentru un viitor sustenabil, următoarele instituţii îşi mobilizează eforturile în cadrul Proiectului Climact Regions : ARE Linguria (IT), Comitatul Kent (UK), Consiliul Judeţean Maramureş (RO), Centrul Mediteranean pentru Studii de Mediu CEAM (ES), NENET, Agenţia Regională de Energie Norbotten (SE), Consiliul Regional Nord- Pas-de-Calais (FR), Rhonalpenergie Environment (FR), Consiliul Regional Rhone-Alpes (FR), Senatul din Berlin (DE), Agenţia de Energie a Regiunii Zlin (CZ) şi FEDARENE Federaţia Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu (BE). In cadrul proiectului, se acordă prioritate pentru trei domenii de lucru: Observarea şi monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); Dezvoltarea de strategii şi activităţi regionale care au ca scop atenuarea schimbărilor climatice; Punerea în aplicare a unui proces de guvernare consolidată. Pentru fiecare dintre aceste domenii, scopul proiectului este de a creşte gradul de instruire prin schimbul de experienţe şi bune practici realizate în cadrul parteneriatului şi în afara acestuia. Scopul acestui ghid este acela de a formula recomandări cu caracter general cu privire la definirea strategiilor pentru atenuarea schimbărilor climatice şi de a întreprinde acţiuni bazate pe cele 130 de practici din 20 de state identificate în Proiectul Climact Regions. Aceste practici au fost selectate pe baza a 7 criterii (în funcţie de modul în care acestea se referă la legăturile lor la nivel regional, contribuţia efectivă în lupta împotriva schimbărilor climatice, contribuţiile la dezvoltarea durabilă, obţinerea unor rezultate tangibile, caracterul lor inovator, raportul cost-eficienţă şi viabilitatea financiară, inovare şi determinare). Scopul este acela de a furniza partenerilor regionali resursele necesare definirii propriilor lor metodologii şi modalităţi de a acţiona pentru monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul acestor acţiuni este de a inspira regiunile să implementeze strategii adecvate şi eficiente pentru întreprinderea unei acţiuni ambiţioase de combatere a schimbărilor climatice.

5 - 5 - Acest ghid a fost realizat de către societatea franceză de consultanţă, Energies Demain, cu un aport semnificativ din partea partenerilor implicaţi în Proiectul Climact Regions. Respectarea paşilor metodologici pentru o acţiune de succes cu privire la combaterea schimbărilor climatice Următoarele recomandări se bazează pe cele mai bune practici care au fost identificate şi la care se face trimitere şi care sunt prezentate în această lucrare. O fişă rezumat pentru fiecare dintre aceste practici este disponibilă în anexe. Prezentele recomandări sunt expuse în cadrul unei abordări metodologice pentru a furniza cititorului paşii cheie pentru definirea şi punerea în aplicare a unui instrument sau a unui observator. Recomandările sunt cu caracter general; acest aspect se datorează nevoii de a asigura valabilitatea sau relevanţa acestora în majoritatea situaţiilor.

6 - 6 - Angajamentul de a monitoriza emisiile ca acţiune de promovare Faza preliminară Faza implementării Faza de diseminare a rezultatelor Înţelegerea nevoilor Stabilirea obiectivelor Monitorizarea evoluției Cine sunt partenerii? Care sunt obiectivele? Care este metoda de monitorizare adoptată? Cine sunt utilizatorii? Ce resurse sunt disponibile? Care sunt elementele suport? Identificarea şi colectarea datelor Asigurarea accesului pe termen lung la date Definirea nevoilor, cunoaşterea opţiunilor şi anticiparea implicaţiilor acestora Definirea metodei de calcul Asigurarea evoluţiei şi adaptării continue a metodologiei Formatul rezultatelor preconizate Mijloacele de comunicare Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră ca acţiune de promovare Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră este o cerinţă preliminară pentru luarea unei măsuri adecvate deoarece aceasta poate: Să caracterizeze situaţia curentă şi provocările cu privire la schimbările climatice, să identifice tendinţele şi factorii de influenţă şi să definească diverse strategii cu scopul de a se îndeplini şi chiar depăşi obiectivele ;

7 - 7 - Să determine atât obiectivele cantitative, cât şi cele calitative, să identifice resursele, pârghiile şi oportunităţile necesare pentru a acţiona; Să urmărească evoluţia prin prisma obiectivelor deja stabilite, să ajusteze eforturile şi să se concentreze pe acţiunea de combatere a schimbărilor climatice. Sistemul de observare a emisiilor de gaze cu efect de seră este un instrument puternic şi alegerea unei metodologii şi a unei abordări pentru punerea în aplicare a acestuia nu sunt neutre. De fapt, aceste alegeri contribuie semnificativ la construirea unei reprezentări a impactului regional asupra schimbărilor climatice şi a unui cadru pentru identificarea domeniilor de responsabilităţi şi priorităţi pentru acţiune. Instrumentele pentru monitorizarea şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să ofere o imagine de ansamblu cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră şi nu trebuie să fie limitate geografic la graniţele administrative în vederea analizei (o abordare propusă de conceptul emisiilor teritoriale 1 ). În consecinţă, este important să fie considerat contextul global al dezvoltării durabile în contextul solidarităţii cu generaţiile viitoare şi, de asemenea, al solidarităţii între teritoriile vecine şi, în ultimul rând, să fie considerată întreaga planetă 2. Au apărut numeroase iniţiative pentru a furniza autorităţilor locale un ghid de inventariere a emisiilor GES, strategii de reducere a emisiilor, precum şi instrumente de monitorizare a impactului propriilor acţiuni cu privire la atenuarea schimbărilor climatice, şi în special 1 : Protocolul internaţional al guvernelor locale privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES) elaborat de ICLEI (Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de Mediu); Software-ul ECO2-Regio al Alianţei împotriva schimbărilor climatice (instrument de calcul); Partea a doua a ghidului Pactului Primarilor privind elaborarea unui Plan de acţiune în domeniul energiei durabile este Planul de Acţiune în domeniul Energiei Durabile PAED care abordează metodele de inventariere a emisiilor de dioxid de carbon pentru oraşe; 1 Cadrul de cuantificare al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) se bazează pe conceptul emisiilor teritoriale. Acestea sunt definite ca emisii ale unui teritoriu al unei ţări, altele decât cele rezultate din transportul aviatic şi maritim internaţional. Centrul Regatului Unit de Cercetare a Energiei Cuantificarea emisiilor de carbon Echilibrarea registrelor pentru Regatul Unit, De exemplu, anumite acţiuni pot avea efecte pozitive la nivel local, dar ele pot avea un impact negativ în altă locaţie, care uneori poate fi mai semnificativ. 1 Agenţia Regională de Protecţie a Mediului din Parma regiunea Emilia Romagna, 2009 Analiză Internaţională Instrumente şi metodologii pentru cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), Proiectul LAKS, pag G_inventories_report.pdf

8 - 8 - Metoda Bilanţului Carbonului, elaborată de ADEME (Agenţia pentru Managementul Mediului şi Energiei din Franţa). Majoritatea observatoarelor de emisii de gaze cu efect de seră funcţionează în cadrul autorităţilor locale sau pe lângă aceste autorităţi. Prin urmare, majoritatea trimiterilor care sunt adresate acestora pun accentul pe aspectele legate de domeniul de aplicare, şi în special pe: Distincţia între abordarea organizaţională 2 (emisiile gazelor cu efect de seră eliberate pe parcursul derulării operaţiilor structurii administrative a autorităţii locale) şi abordarea teritorială 3 (emisiile de gaze cu efect de seră ale teritoriului administrat); În cadrul fiecăreia dintre aceste categorii, există distincţia între mai multe perimetre de cuantificare a emisiilor, în special între emisiile directe şi emisiile indirecte. Autorităţile locale şi observatoarele pot, bineînţeles, să combine abordările, aspect deseori recomandat de diverse ghiduri metodologice. Mai mult, majoritatea metodelor şi standardelor existente nu impun nicio limitare prin prisma graniţelor, dar indică alegerile făcute. Dincolo de aceste principii generale, diversele abordări diferă şi din punct de vedere al instrumentelor propuse, al formatelor de restituire (agregare, raportare, transparenţă etc.), al exactitudinii ipotezelor şi metodelor de calcul din anumite sectoare (inclusiv numărul GES luate în calcul), al abordării incertitudinilor sau al monitorizării. Existenţa altor metode sau indicatori pentru evaluarea anumitor emisii GES specifice în raport cu obiectivele, diferite de cele ale autorităţilor locale trebuie, de asemenea, menţionate. Acest lucru este în special valabil pentru regulile de cuantificare a emisiilor din Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi din Proiectele de Implementare în Comun (JI) definite în Protocolul de la Kyoto sau din proiectele aferente facilităţilor care fac obiectul Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene stabilită de Comisia Europeană (EU ETS). Fiecare dintre aceste metode îndeplineşte un obiectiv şi restricţii specifice, adeseori destul de depărtate de problemele cu care se confruntă autorităţile locale; acestea sunt prezentate în prezentul ghid. 2 Emisiile directe se referă la emisiile de gaze cu efect de seră din surse deţinute sau controlate direct de organizaţie (clădiri, vehicule etc.). Emisiile indirecte se referă la emisiile de gaze cu efect de seră care sunt necesare pentru activităţile organizaţiei, dar care provin din surse deţinute sau controlate de alte entităţi (fabricarea produselor achiziţionate, managementul deşeurilor, etc.) 3 Emisiile directe se referă la emisiile de gaze cu efect de seră din surse amplasate geografic în zonă (clădiri, vehicule care circulă pe aceste drumuri etc.); emisiile indirecte, pe de altă parte, includ acele emisii care sunt necesare pentru funcţionarea teritoriilor care se află în zonă, dar ale căror surse fizice sunt amplasate în afara teritoriilor (de exemplu, emisiile care provin din producţia bunurilor importate).

9 - 9 - Faza preliminară Cine sunt partenerii? Activitatea realizată de observator are o perspectivă pe termen lung, având în vedere că aceasta vizează stabilirea încă de la început a condiţiilor de parteneriat, astfel încât să asigure continuitatea acestuia în timp. Aducerea partenerilor potriviţi împreună Cooperarea şi chiar înfiinţarea unui parteneriat solid cu organizaţii cheie au fost subliniate ca fiind cheia succesului, deoarece acest lucru facilitează: Accesul la informaţii; Accesul la expertiză şi la informaţiile privind diversele activităţi de afaceri din domeniul energiei şi emisiilor de GES (energie regenerabilă, industrie, transporturi etc.); Contactul direct cu utilizatorii datelor; Accesul la resurse financiare suplimentare. Acordurile de parteneriat pot fi utile pentru a oficializa cooperarea între parteneri, rolurilor acestora, precum şi termenii şi condiţiile parteneriatului. Asigurarea durabilităţii structurii Furnizarea suportului şi crearea sinergiilor cu structurile existente (calitatea aerului, mediu, dezvoltare durabilă) sunt esenţiale pentru a asigura durabilitatea structurii. Acest lucru facilitează cooperarea efectivă (schimbul de informaţii şi expertiză), coeziunea şi transparenţa. Integrarea în structurile existente poate, de asemenea, să genereze economii pe mai multe niveluri (facilităţi, resurse financiare şi umane etc.). În acest context, alegerea structurii de suport adecvate este importantă. Definirea structurii şi a regimului juridic ale observatorului regional depinde puternic de existenţa unor structuri similare (observator de mediu, observator de transporturi etc.); acestea depind şi de organizaţia care iniţiază crearea observatorului GES, de organizaţiile implicate în finanţarea sa şi de obiectivele definite. Acest aspect trebuie privit din perspectiva nivelului de independenţă necesar pentru observator pentru a asigura legitimitatea sa şi capacitatea sa de a furniza expertiză neutră, utilizatori etc. De exemplu, observatorul poate fi integrat în: Unul dintre serviciile existente în comunitate sau grup pentru a completa misiunea acestuia. Un astfel de caz funcţionează în municipalitatea Lulea (Norrbotten, Suedia), în cadrul căreia observatorul este parte a Departamentului de Mediu al

10 Consiliului Municipal, care cooperează cu celelalte departamente (de urbanism, de sănătate) şi cu parteneri externi. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. Într-o agenţie regională de energie. Acesta este cazul pentru OREGES în Rhone- Alpes, unde Rhônalpénergie-Environment (RAEE) reprezintă structura tehnică a observatorului. RAEE este responsabilă cu coordonarea actorilor reţelei, cu punerea în aplicare a programului de lucru, cu diseminarea informaţiilor sau cu elaborarea rapoartelor de activitate. Din 2009, bilanţurile consumului de energie şi al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt realizate în colaborare cu AIR Rhone- Alpes, asociaţia regională pentru calitatea aerului. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. Într-o structură independentă responsabilă cu protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă (Alterre, Burgundia, Franţa). Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. Care sunt obiectivele? Definirea obiectivelor care reies din punerea în aplicare a unui sistem de observare presupune identificarea nevoilor şi a lipsurilor de cunoştinţe practice. Aceste obiective pot diferi ca nivel de progres în punerea în aplicare a acţiunii de combatere a schimbărilor climatice, ca nivel de conştientizare şi de abilităţi în analiza cantitativă a cauzelor schimbărilor climatice, precum şi de identificare a domeniilor specifice de interes. Cu toate acestea, printre cele mai bune practici identificate, câteva obiective sunt asociate în mod tradiţional cu observatoarele: Furnizarea datelor şi îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe cu privire la situaţia regiunii în ceea ce priveşte schimbările climatice (energie şi informaţii referitoare la GES). În unele cazuri, sunt incluse şi efectele privind calitatea aerului, efectele sociale, economice sau de mediu asupra schimbărilor climatice. Aceste funcţii sunt: identificarea surselor relevante de date şi colectarea şi actualizarea datelor. Analizarea şi monitorizarea evoluţiilor situaţiei regiunii privind schimbările climatice: identificarea dificultăţilor în calea acţiunii şi păstrarea unei cuantificări a emisiilor de GES şi a consumului de energie, astfel încât progresul obţinut să poată fi măsurat. Aceasta poate să implice şi reconstrucţia datelor din anii precedenţi, astfel încât anul 1990 să poată fi stabilit ca an de referinţă. Furnizarea de expertiză şi consultanţă în domeniul elaborării politicii şi al procesului de adoptare a deciziei. Evaluarea impactului acţiunii de combatere a schimbărilor climatice pin prisma energiei economisite şi a emisiilor de GES evitate.

11 Furnizarea către părţile interesate a unui forum pentru împărtăşirea cunoaşterii şi experienţei. Prin urmare, definirea misiunilor este legată de statutul observatorului (dacă acesta este o structură independentă sau dacă este parte a unui context mai amplu de lucru care tratează schimbările climatice şi problemele de mediu) şi de nivelul de consens cu privire la sprijinirea acţiunii locale împotriva schimbărilor climatice. Care este metoda de monitorizare adoptată? Înţelegerea şi furnizarea resurselor pentru abordarea schimbărilor climatice nu pot să fie limitate la publicarea periodică a inventarelor de GES. Integrarea acestei analize în contextul mai larg al problemelor de mediu poate să permită o viziune transversală şi, prin urmare, o analiză transversală. Aceasta va ajuta extinderea domeniului de aplicare al indicatorilor, faţă de acela al indicatorului unic, care este tona de CO2 echivalent. Selectarea metodelor de cuantificare adaptate Întrebarea dacă trebuie luat sau nu în calcul perimetrul emisiilor este un punct crucial, în măsura în care determină relevanţa şi valabilitatea concluziilor care pot fi extrase de la observator prin prisma aspectelor în joc, precum şi posibila reducere şi evaluare a politicilor şi acţiunilor care vor fi puse în aplicare. Decizia în favoarea unui program bazat pe emisiile directe de CO2 poate să fie contraproductivă doar dacă, de exemplu, aceasta generează emisii semnificative indirecte de CH4 într-un alt sector sau într-o altă zonă (scăpări de carbon). Prin urmare, teoretic este preferabil să se aleagă scopul cel mai vast posibil. Astfel, pot apare dificultăţi în disponibilitatea datelor, incertitudini majore cu privire la datele sau factorii de emisie din anumite sectoare sau anumite surse de emisii (de exemplu, situaţia din sectorul de utilizare a terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură (LULUCF) s-a propus de către Grupul Interguvernamental de Experţi în Schimbări Climatice (IPCC) să fie prezentată separat datorită incertitudinilor semnificative pe care le presupune), precum şi riscul dublei cuantificări 1 care trebuie identificată şi gestionată. Din acest punct de vedere, diversele puncte de referinţă, metode existente şi instrumente prezente nu au doar puncte în comun, ci şi anumite diferenţe specifice, fiecare având propriile sale avantaje şi dezavantaje. Aceste metode şi instrumente nu sunt statistice şi ele vor continua să se dezvolte în ritmul progresului înregistrat în ceea ce priveşte disponibilitatea şi calitatea datelor. 1 Dubla cuantificare se referă la contabilizarea de două (sau de mai multe) ori a aceleiaşi emisii concrete. Poate să existe o anumită cuantificare dublă între diverse teritorii atunci când acestea sunt agregate între mai multe sectoare din acelaşi teritoriu. Un astfel de caz ar fi, de exemplu, atunci când emisiile referitoare la producţia de electricitate şi cele aferente consumului de electricitate sunt cuantificate în acelaşi timp.

12 Metodologia de referinţă Cadrul global de cuantificare a emisiilor de gaze cu efect de seră se bazează pe cerinţele Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) şi ale liniilor directoare ale Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) 2. Este definit un standard comun pentru înaintarea inventarelor de emisii anuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea acoperă următoarele surse ale emisiilor de GES: Energie; Procesele industriale şi utilizarea produselor; Agricultură, silvicultură şi alte utilizări ale terenurilor; Deşeuri. 2 Aceste linii directoare au fost elaborate în colaborare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi cu Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE).

13 Această metodă de calcul este cadrul actual utilizat pentru a stabili inventarele naţionale. Bazele ştiinţifice ale acestei acţiuni sunt şi fundamentele inventarelor locale (inclusiv regionale). Se poate lua în considerare, de exemplu, abordarea metodologică cea mai simplă şi des întâlnită, care combină informaţiile privind amploarea activităţilor umane (denumite date privind activitatea (DA)) cu coeficienţii care cuantifică emisiile sau absorbţiile pe unitate de activitate (denumiţi factori de emisie (EF)). Ecuaţia de bază este: Emisii = date de activitate x factori de emisie 1 Această ecuaţie, precum şi anumite variante ale acesteia prezentate în Liniile directoare ale IPCC, este foarte des utilizată pentru inventarele locale. Acest cadru de lucru permite autorităţilor să realizeze o raportare cuprinzătoare şi consecventă cu privire la emisiile din diverse ţări, chiar dacă ţările sunt încurajate să îşi perfecţioneze metodologia, să identifice datele adecvate, să specifice ipotezele şi să meargă dincolo de metodele standard subliniate în aceste linii directoare. Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi insuficient în vederea furnizării unor informaţii şi orientări necesare pentru stabilirea la nivel local a inventarelor relevante, în special în domeniile care au numeroase interacţiuni (fluxurile de energie, bunuri sau transport) cu alte domenii de activitate. Adaptarea metodologiei la contextul local Un număr de regiuni din Europa (Reggio Emilia, Catalonia etc.) au elaborat metodologii pentru calcule personalizate în paralel cu cadrul de monitorizare. Aceasta duce la o gamă variată de abordări la nivel local, afectând comparabilitatea şi uniformitatea eforturilor de atingere a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În general, emisiile de GES pe care autorităţile locale le iau în considerare sunt mai mult sau mai puţin complete: Unele observatoare analizate sub incidenţa cadrului dat de programul Climact Regions nu acoperă cele şase GES din Protocolul de la Kyoto. Emisiile de GES care nu au legătură cu utilizarea energiei (de exemplu, emisiile de GES datorate utilizării îngrăşămintelor sau emisiile generate de deşeuri) nu sunt întotdeauna incluse. Emisiile generate de activităţile executate în interiorul graniţelor regionale nu includ întotdeauna emisiile indirecte (emisiile din generarea electricităţii, producţia de carbon pentru producţia de materii prime şi bunuri etc.). Emisiile indirecte sunt mult mai rar integrate şi limitele 1 IPCC, 2006, Liniile directoare ale IPCC cu privire la emisiile naţionale de gaze cu efect de seră 2006, pag. 16,

14 privind sursele emisiilor indirecte luate în considerare nu sunt de cele mai multe ori bine definite. Sectoarele incluse în analiză diferă: unele observatoare se concentrează, de exemplu pe locuinţe şi transport. Sectoarele luate în considerare depind de aspectele sus-menţionate. Domeniul de observare al Departamentului pentru managementul calităţii aerului, energiei şi adaptării la schimbările climatice din Regiunea capitalei Bruxelles, este printre cele mai cuprinzătoare şi include: Consumul de energie (energie primară şi energie finală); Producţia de energie (inclusiv producţia energiilor regenerabile); Emisiile de GES (cele şase GES din Protocolul de la Kyoto şi emisiile aferente sectoarelor non-energie, sectoarele acoperite incluzând construcţiile, industria, transportul, producţia de energie - prin arderea deşeurilor şi producţia de căldură şi electricitate, LULUCF, agricultura, tratarea apelor reziduale etc.); Calitatea aerului; Efectele schimbărilor climatice (valurile de căldură şi inundaţiile). Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. În general, legătura între monitorizarea emisiilor de GES şi monitorizarea calităţii aerului este bine stabilită, datorită faptului că poluarea aerului a fost recunoscută istoric ca fiind o problemă de ordine publică, iar responsabilitatea pentru stabilirea inventarelor de poluanţi ai aerului revine autorităţilor competente de la nivel local. Cine sunt utilizatorii? Definirea principalilor utilizatori ai rezultatelor produse de observator este importantă deoarece aceasta va determina formatul, nivelul de acurateţe, nivelul de complexitate etc., al acestor date. Se pot defini mai multe niveluri ale utilizatorilor şi acestea pot corespunde diverselor niveluri de informare: Organizaţiile partenere implicate în observator; Alte organizaţii regionale şi factorii decizionali de la nivel local; Părţile interesate (asociaţii, societăţi private); Publicul larg. De exemplu în municipalitatea din Zlin s-a proiectat un sistem de monitorizare automată a emisiilor de GES (AIM), care să furnizeze date reale despre poluarea aerului în mod direct cetăţenilor, motiv pentru care s-au

15 montat staţii automate cu panouri de afişaj foarte vizibile. Scopul AIM a vizat amplasarea staţiilor în locuri frecvent vizitate. În prezent, municipalitatea din Zlin, iniţiatorul şi proprietarul sistemului AIM, prezintă publicului larg, online, pe website-ul său oficial, date de la AIM. Datele procesate de sistemul AIM sunt transferate şi către Institutul Hidrometeorologic din Cehia (autoritatea publică competentă pentru sistemul naţional de inventariere a GES). Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. Alianţa împotriva schimbărilor climatice a dezvoltat un instrument de evaluare a emisiilor de CO2 pentru micile comunităţi din Austria (cu mai puţin de de locuitori), care pot să nu deţină cunoştinţele necesare pentru cuantificarea GES, pentru a analiza nivelul emisiilor de CO2 ale acestora şi a deduce şi evalua măsuri. Primele rezultate se pot obţine prin utilizarea valorilor standard (instrumentul standard) şi acestea pot fi detaliate gradual. Datele statistice şi baza de date a comunităţii sunt combinate pentru a calcula CO2 echivalent rezultat, prin utilizarea indicatorilor şi a factorilor de emisie corespunzători (modul expert). Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. Ce resurse sunt disponibile? Printre cele mai bune practici, estimarea resurselor umane necesare pentru a realiza monitorizarea energiei şi emisiilor de GES este suficient de omogenă: între 0,5 şi 1 echivalent normă întreagă (FTE). În majoritatea cazurilor, o persoană din cadrul organizaţiei este responsabilă pentru observator. Cu toatea acestea, structura de conducere poate să subcontracteze o parte din lucrări (colectarea datelor, calculul, etc.) şi efectuarea unor studii specifice sau suportul tehnic (dezvoltarea de software etc.) unor organizaţii externe (consultanţi etc.).

16 Sunt necesare competenţe tehnice (în prelucrarea datelor, analiza cantitativă), competenţe IT (în dezvoltarea de instrumente şi software), abilitatea de a lucra în parteneriat cu părţile interesate externe, precum şi abilitatea de a comunica rezultatele privind aspecte complexe într-o manieră clară şi accesibilă către o gamă largă de părţi interesate. Bugetul unui observator poate diferi în funcţie de tipurile de activităţi şi de expertiza tehnică disponibilă în interiorul organizaţiei etc. Pentru observatoarele din Franţa (OREGES Rhône-Alpes, Languedoc-Roussillon, Midi-Pyrenees), bugetul anual (inclusiv costurile cu externalizarea) se înscrie în plaja Informaţiile privind acest subiect sunt insuficiente deoarece, în cazul anumitor observatoare, bugetul aferent monitorizării nu poate fi uşor diferenţiat de bugetul pentru celelalte activităţi. Identificarea surselor posibile de finanţare şi, în special, asigurarea unei finanţări continue de la parteneri poate constitui o provocare. Într-adevăr, acest aspect poate reduce capacitatea de a finanţa studiile sau de a actualiza datele în mod regulat. Posibilii parteneri financiari identificaţi în cele mai bune practici sunt următorii: Guvernul (de ex. în Liguria, Ministerul a furnizat finanţarea iniţială); Agenţia Naţională de Energie; Uniunea Europeană (de ex. ALTERE Burgundia); Consiliul Regional; Grupurile locale; Societăţile private. Observatorul energiei al regiunii Provenţa-Alpi-Coasta de Azur (Franţa) este parţial finanţat printr-o subscripţie (de pe an) plătită de şase furnizori, transportatori şi distribuitori de energie care doresc să se angajeze în activităţile observatorului. Aceştia au apoi posibilitatea să participe la validarea materialelor de comunicare, la alegerea temelor de cercetare şi la examinarea rezultatelor studiilor. Aceste fonduri vor permite Consiliului Regional să finanţeze studiile solicitate de comitetul director al observatorului. Orice societate care lucrează în sectorul energetic şi care are sediul în regiune poate, de asemenea, să se implice. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. Care sunt elementele de suport? Voinţa politică şi implicarea reprezentanţilor aleşi în activităţile observatorului sunt deseori menţionate ca fiind un motor important în iniţierea şi sprijinirea politicilor implementate. Acest lucru poate ajuta şi la îmbunătăţirea vizibilităţii observatorului.

17 Faza implementării Identificarea şi colectarea datelor Disponibilitatea datelor influenţează puternic scopul şi nivelul de detaliere al monitorizării. Identificarea şi caracterizarea datelor reprezintă o etapă esenţială. În observatorul său OREGES, Rhonealpenergie-Environment (FR) a identificat un cadru clar pentru a caracteriza şi clasifica datele: Unitatea de măsură în care se exprimă valoarea; Sursa datelor; Anul; Subiectul şi scopul (valabilitatea contextului datelor); Scara geografică; Metodologia de calcul / datele de producţie; Nivelul de confidenţialitate, restricţiile privind utilizarea şi diseminarea; Proprietatea asupra datelor; Costul datelor (şi costurile de actualizare a datelor). Tipul datelor poate reprezenta un element interesant şi pentru că datele pot fi măsurate (date reale) sau calculate (valori estimate). Colectarea datelor primare se realizează prin diverse mijloace: Baze de date statistice (statisticile naţionale etc.); Bibliografie, studii; Măsurători cantitative. precum investigaţiile iniţiate de observator. De exemplu, observatorul energiei şi CO2 din Berlin (Germania) investighează serviciile publice de energie şi trimite chestionare grupurilor de consumatori (filiale, asociaţii, persoane fizice care sunt responsabile pentru programele de finanţare etc.) pentru a colecta informaţii şi date; Alte măsurători cantitative (precum cantitatea de electricitate vândută de furnizorul de energie). În plus, atunci când datele lipsesc sau sunt incomplete, modelarea datelor poate fi un instrument de simulare interesant. De exemplu, realizarea modelării pentru consumul de energie necesită date primare precum numărul estimat şi tipul de echipamente electrice din fiecare gospodărie, precum şi ipoteze privind consumul unitar al echipamentelor, izolaţia, numărul ocupanţilor etc. Când lipsesc valorile, se pot defini şi utiliza date standard (cum ar fi mediile la nivel naţional, rapoartele globale). Ca atare, este necesar ca acestea să fie identificate clar,

18 pentru a se evita interpretările eronate şi să se orienteze eforturile viitoare în procesul de perfecţionare a acestora. Asigurarea accesului pe termen lung la date Accesul la date poate fi restricţionat din motive care ţin de confidenţialitate. Această restricţie se referă la datele personale şi comerciale. În ceea ce priveşte datele geografice (hărţi, imagini din satelit, numărul de gospodării, clădiri amplasate în zonă etc.), Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) stipulează că datele publice trebuie să fie făcute publice pe Internet şi că informaţiile trebuie să fie distribuite de către guverne. Atunci când este posibil, trebuie să se ajungă la un acord cu furnizorii de date prin care să se permită accesul observatorului la datele de bază. Capacitatea de a actualiza datele cu un cost rezonabil reprezintă, de asemenea, un element esenţial, deoarece datele pot deveni perimate foarte repede. Identificarea nevoilor, cunoaşterea opţiunilor şi anticiparea implicaţiilor acestora Nu există o abordare unică pentru calcularea emisiilor de GES, deşi liniile directoare existente (metoda naţională de inventariere a IPCC) pot oferi un cadru pentru identificarea celei mai potrivite metodologii. Definirea metodologiei de observare şi calculare a emisiilor de GES sunt strâns legate de obiectivele fixate pentru observator, precum şi de abordarea pe care decidenţii politicii şi părţile interesate vor să o adopte. Este necesară o fază iniţială de consultare şi cercetare pentru identificarea nevoilor şi dificultăţilor aferente cuantificării carbonului, precum şi viziunile politice asupra acestui aspect. În această etapă, poate fi interesant să se combine sau să se solicite o opinie de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului şi Pădurilor, responsabil de inventarul emisiilor de GES, institutele de cercetare, experţii în energie, companiile de realizare a studiilor specializate în contabilizarea carbonului sau grupurile de mediu, în vederea discutării diverselor opţiuni. In România, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr din 19 decembrie 2007, s-a înfiinţat Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - UNFCCC, adoptat la 11 decembrie 1997 şi ratificat prin Legea nr. 3/2001. Hotărârea de guvern prevede metodologia de întocmire a inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de serăî, iar în anexele acestei hotărâri ale guvernului este prezentat setul de date al activităţilor luate în considerare pentru întocmirea inventarului.

19 De exemplu, pentru implementarea observatorului OPTEER, regiunea Franche-Comté (Franţa) a sponsorizat activitatea ce se va desfăşura pe o perioadă de trei ani de o echipă de cercetare de la Universitatea Franche- Comté, care este responsabilă cu elaborarea şi modelarea dinamicii urbane. Această cercetare s-a axat pe următoarele aspecte: Definirea conceptelor (sistemele de energie din cadrul unui teritoriu, observarea); Definirea metodelor existente (stabilirea bazelor de date, modelarea etc.); Analiza sectorului energetic (actorii lanţului de alimentare cu energie pe combustibil lemnos, mecanismele de asimilare a datelor). Aceasta permite organismelor de planificare a energiei şi mediului de la nivel regional abordări inovative de studiu. Platformele Internet şi modulele de monitorizare au fost elaborate în această etapă. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. La nivel local şi regional pot exista mai multe abordări pentru luarea în considerare a emisiilor de GES. Acestea pot fi clasificate în două categorii principale: Inventarul emisiilor de GES această abordare se bazează pe Orientările IPCC sau pe metodologia CORINAR (inventarul de bază al emisiilor din atmosferă din Europa) publicate de Agenţia Europeană de Mediu. Această abordare reprezintă de asemenea abordarea adoptată la nivel naţional pentru raportarea anuală a emisiilor de GES către UNFCCC. Această observare la nivel teritorial este în special relevantă pentru poluarea aerului, având în vederea că această poluare are influenţă în special asupra mediului şi sănătăţii publice. Principiul abordării privind inventarul este acela de a aloca emisiile de GES teritoriului de unde acestea au fost realmente emise. În consecinţă, sunt luate în considerare doar emisiile directe. De exemplu, în sectorul transporturilor, aceasta înseamnă că evaluarea emisiilor de GES datorate traficului rutier se bazează pe evaluarea fluxurilor de trafic pe drumurile din teritoriul în cauză. În sectorul energetic, emisiile de GES aferente distribuţiei şi consumului de energie sunt atribuite spaţiului sau zonei unde s-a produs energia. În consecinţă, emisiile de GES din spaţiul unde este amplasată o centrală electrică vor fi destul de mari, deoarece ele corespund cantităţii totale de energie produsă de centrală. Cu toate acestea, atunci când se aplică la nivel regional, această abordare poate fi corectată, astfel încât să includă anumite emisii indirecte. Principalele avantaje ale acestei abordări sunt uniformitatea sa cu standardele internaţionale şi caracterul cumulativ (dubla cuantificare este evitată prin luarea în considerare doar a emisiilor directe).

20 In România, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia şi a Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, agenţiile judeţene, regionale şi naţională pentru protecţia mediului elaborează inventarul anual al emisiilor de poluanţi atmosferici pentru judeţe, regiuni şi întreaga ţară. Inventarele locale şi naţional de emisii atmosferice se realizează având la bază recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 (CORINAIR), actualizat, existent pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu ( 2009). Acest inventar cuprinde şi emisiile a trei gaze cu efect de seră (CO2, N2O şi CH4), care însă sunt calculate prin metodologia prezentată în Ghidul IPCC 2006 (2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories, Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor eate autoritatea competentă responsabilă cu administrarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto. Inventarele naţionale ale emisiilor de gaze cu efect de seră se găsesc publicate pe site-ul de internet al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului ( ). Abordările bazate pe consum (analiza fluxului) este cea de a doua categorie principală a abordărilor privind cuantificarea, deşi ele pot acoperi o gamă largă de practici în special când este vorba despre amploarea emisiilor indirecte luate în considerare (inclusiv abordările bazate pe analiza ciclului de viaţă). Principiul primordial este acela de a identifica emisiile de GES generate de activităţile din teritoriul în cauză. Aceasta permite stabilirea amprentei de carbon a zonei, adică a emisiilor de GES pentru care societăţile comerciale, agenţiile publice, rezidenţii etc. sunt răspunzători. Această abordare diferă de abordarea anterioară, care ia în calcul emisiile de GES din interiorul graniţelor geografice ale spaţiului sau zonei în cauză. De exemplu, emisiile de GES datorate consumului de energie sunt calculate pe baza consumului de energie. Se calculează cota corespunzătoare (bazată pe dimensiunea populaţiei, tipurile de activităţi etc.) din emisiile produse de centralele electrice producătoare şi de reţelele de energie, fără a ţine cont de locaţia efectivă a emisiilor. Această abordare conduce la o mai bună înţelegere a surselor emisiilor de GES, pentru a putea viza acţiuni adecvate. Cu toate acestea, includerea emisiilor indirecte (şi amploarea acestor emisii indirecte poate fi extrem de diversă) poate,

21 în anumite cazuri, să împiedice cumularea (însumarea bilanţurilor GES din diverse zone ar conduce la dubla cuantificare a emisiilor) şi comparabilitatea. Această metodologie nu se conformează cu abordarea recomandată la nivel internaţional pentru inventarele solicitate. De cele mai multe ori, grupurile locale care aleg o abordare includ în aceasta elemente aparţinând ambelor categorii de abordare. Definirea metodei de calcul Metodologia de clacul trebuie să fie declarată şi explicată în mod clar, deoarece ea determină ce anume se prezintă şi ce anume nu se prezintă. Următoarele principii cheie pot furniza o orientare în identificarea celei mai bune abordări de observare 1. Alinierea la standardele internaţionale pentru cuantificarea GES este important să se identifice nivelul de compatibilitate cu standardele internaţionale, pentru a permite comparabilitatea datelor; Comparabilitatea datelor şi analizei o anumită cantitate în tone de CO2 ca atare nu are nicio logică. Capacitatea de a compara un teritoriu cu altul este utilă pentru o înţelegere corespunzătoare a aspectelor pe care acest lucru le implică. Cu toate aceasta, comparabilitatea a două situaţii impune şi o analiză similară. Verificarea comparabilităţii acoperă perimetrele de calcul, sursele gazelor cu efect de seră luate în considerare, abordarea şi anul de referinţă. Transparenţa aceasta permite o înţelegere deplină a metodologiei (şi a limitărilor acesteia), a rezultatelor obţinute şi mai permite asigurarea faptului că respectivele calcule pot fi reproduse. Transparenţa întăreşte încrederea în rândul utilizatorilor de date. Ea identifică lipsurile sau limitările care trebuie tratate în procesul viitor de dezvoltare a metodologiei. Acurateţea este un factor important în asigurarea unei estimări solide a emisiilor de GES. Cu toate acestea, ea are în general o oarecare complexitate deoarece necesită informaţii detaliate (date privind activităţile şi factorii emisiilor). Caracterul complet identificarea surselor emisiilor care nu sunt acoperite este importantă pentru a se indica nivelul de cunoaştere şi a se furniza un context pentru interpretarea rezultatelor. Caracterul complet este o sabie cu două tăişuri, după cum s-a demonstrat că cu cât nivelul de detaliere a observării este mai mare, cu atât este mai mare şi nivelul emisiilor de GES obţinut. Aceasta poate conduce la o dublă cuantificare a emisiilor, care este contrar criteriului compatibilităţii. 1 Seminarul privind Modelarea inversă pentru verificarea posibilă a inventarului naţional şi a inventarelor de jos în sus la nivel UE a GES raport, Agenţia Europeană de Mediu, 2004

22 Consecvenţa bilanţul GES se calculează prin însumarea rezultatelor intermediare. Consecvenţa necesită ca metoda de calcul aplicată tuturor analizelor intermediare să fie similară (identificarea surselor de GES astfel încât să se evite dubla numărare a factorilor, amplitudinii şi a factorilor de emisie utilizaţi). Atunci când se efectuează îmbunătăţiri metodologice, se recomandă să se recalculeze bilanţul, pentru a se asigura comparabilitatea şi consecvenţa analizei şi a interpretării rezultatelor. De exemplu, când OREGES Rhone-Alpes îşi schimbă metoda de cuantificare, datele aferente anilor anteriori se recalculează utilizându-se respectiva nouă metodologie. Prin urmare, este posibil să se compare datele anuale pe baza consecvenţei. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. În plus, metodologia aleasă trebuie să fie specificată în mod clar în ceea ce priveşte aspectele cheie ale procesului de calculare, care includ: Principiile pentru limitele alocării emisiei (limitele geografice ale emisiilor, responsabilitatea pentru generare, acţiunile posibile etc.); Acurateţea şi amploarea datelor de activitate; Natura abordării: abordarea de jos în sus sau abordarea de sus în jos se bazează pe scara la care principalele date sunt disponibile sau sunt calculate în corelaţie cu scara la care rezultatele sunt disponibile (acestea pot diferi). Abordarea de sus în jos utilizează datele disponibile sau calculate la o scară mai largă şi calculează cota la scări mai reduse, conform unei defalcări cheie, care este mai mult sau mai puţin relevantă (de exemplu, defalcarea emisiilor aferente energiei calculate pe locuitor la nivel naţional per populaţiile din zonele locale). Pe de altă parte, abordarea de jos în sus utilizează datele disponibile sau calculate la scară mai mică şi acestea sunt agregate la o scară mai mare (de exemplu, emisiile sunt raportate de zonele care fac obiectul Directivei privind cotele şi sunt agregate la nivel naţional). Abordările de jos în sus par să fie preferate în general, deoarece acestea pot fi mai exacte şi, mai presus de orice, pot evidenţia caracteristicile locale specifice. Pe de altă parte, acestea sunt adeseori mai dificil de desfăşurat şi se pot confrunta cu lipsa de date disponibile la nivel local (probleme cu existenţa şi disponibilitatea regulilor privind accesul la datele statistice, dificultăţi în colectarea datelor şi legate de timpii de colectare, probleme legate de caracterul complet al datelor etc.). În majoritatea cazurilor, devine necesar să se adopte abordări combinate 1. Consultarea cu părţile corespunzătoare implicate este importantă pentru a se evita întrebările constante şi dezacordurile cu privire la metodologie (în special metoda de cuantificare a carbonului poate conduce la controverse). 1 Este şi cazul simulării unui model de calcul de jos în sus pe baza datelor locale, dar rezultatele respective pot fi sortate şi comparate cu datele disponibile la o scară mai largă.

23 Asigurarea evoluţiei şi adaptării continue a metodologiei Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră este un domeniu care experimentează o schimbare rapidă, având în vedere că se efectuează multe studii care să îmbunătăţească cunoştinţele şi datele cu privire la conţinutul de carbon din materiale, procese, activităţi etc. Persoana sau echipa care răspunde de nevoile observatorului trebuie să se asigure că aceste schimbări sunt monitorizate, să identifice domeniile în care pot fi făcute îmbunătăţirile, să determine dacă pot fi obţinute sau nu pot fi obţinute date mai exacte, să îmbunătăţească metodologia de calcul, să utilizeze noile instrumente de diseminare etc. Toate acestea se pot realiza prin diverse mijloace cum ar fi verificările specializate, implicarea în reţele (cum ar fi Grupul OTEC din Franţa) şi participarea la conferinţe şi seminarii. Recentele dezbateri cu privire la cuantificarea destinată emisiilor capturii de carbon şi ale depozitelor naturale de combustibil fosil sau de carbon artificial sunt exemple de alte dezvoltări posibile în comparaţie cu metodologiile existente. S-a indicat şi faptul că este important pentru un observator să contribuie la diseminarea cunoaşterii şi la înţelegerea situaţiei regionale privind schimbările climatice şi nu să fie doar răspunzător pentru publicarea datelor. Faza de diseminare a rezultatelor Formatul produselor estimate Activitatea de la observatoarele examinate include: crearea inventarelor emisiilor de GES şi a bilanţurilor energetice. Monitorizarea indicatorilor schimbărilor în situaţia la nivel regional, a impactului politicilor în raport cu obiectivele. Studierea rezultatelor privind aspectele specifice (de ex.: observatorul regiunii Languedoc-Roussillon (Franţa) publică rezumatul unui studiu privind energiile regenerabile şi managementul energiei şi impactul acestora asupra abilităţilor, posturilor şi educaţiei). Stabilirea orientărilor metodologice destinate entităţilor sub-regionale din teritorii (de ex.: ALTERRE Burgundia lucrează la adaptarea la schimbările climatice şi a emis orientări metodologice care să ajute autorităţile locale să definească strategiile de răspuns şi de adaptare la schimbările climatice).

24 Mijloacele de comunicare Prin prisma utilizatorilor cheie, diseminarea rezultatelor poate lua diverse forme şi niveluri de complexitate şi aceasta poate fi adaptată în conformitate cu obiectivele (realizarea sensibilizării publicului, sprijinirea procesului de luare a deciziilor, participarea în comisiile de experţi etc.). Sunt vizate mai multe mijloace de comunicare: Presa pentru publicul larg; Presa de specialitate; Website-ul (al observatorului); Mijloacele de comunicare utilizate de consiliul teritorial (website-ul consiliului, revistele consiliului etc.); Evenimentele (conferinţe, seminarii, campanii de sensibilizare). Pentru a comunica rezultatele sale, observatorul OREGES al regiunii Rhone- Alpes utilizează diferite instrumente. O evaluare detaliată a consumului, emisiilor, producţiei de energie şi reţelelor de alimentare cu energie este disponibilă în vederea descărcării pe website. Pe baza acestui raport este realizată o broşură Cifrele cheie cu privire la energie în regiunea Rhone- Alpes care este editată şi diseminată pe scară largă în teritoriu şi este actualizată în fiecare an. Prin website-ul său, Observatorul îşi diseminează rezultatele. Profilurile de ţară energie-schimbări climatice se află la dispoziţia comunităţilor, iar cartografierea interactivă (detaliată la nivel municipal) permite vizitatorilor să vizualizeze toate cifrele cheie ale comunităţii lor. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. De exemplu, observatorul OPTEER din Franche-Comté a publicat profilurile zonelor regionale şi locale împreună cu indicatorii cheie. Informaţiile detaliate sunt furnizate utilizatorilor-ţintă pe site-ul său de internet. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. Disponibilitatea datelor nu este suficientă pentru a asigura înţelegerea şi iniţierea acţiunii. Observatorul poate să asiste utilizatorii prin explicarea contextului şi semnificaţiei datelor şi poate să asigure corecta lor înţelegere şi interpretare. De exemplu, regiunea Midtjylland (Danemarca) organizează sesiuni de formare profesională pentru municipalităţi. Fiecare municipalitate studiază bilanţul său energetic recent finalizat şi lucrează la propunerile care vizează reducerea consumului de energie şi a emisiilor de CO2. La sfârşitul zilei, propunerile municipalităţii sunt evaluate pe scurt de instructori şi de grup. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1.

25 Evaluarea Se poate realiza o evaluare (anuală pentru majoritatea observatoarelor) şi aceasta se depune la comitetul director pentru ca acesta să identifice acele domenii în care ar trebui făcute îmbunătăţiri. Evaluarea poate acoperi: Calitatea datelor În fiecare an, observatorul energiei şi CO2 Berlin stabileşte bilanţul energetic şi bilanţul CO2 oficiale pentru statul federal şi contribuie cu datele sale la observatorul naţional al energiei. Datele derivă din sondajele în rândul utilităţilor energetice, al operatorilor reţelelor de alimentare, a diverselor grupuri de consumatori, a asociaţiilor şi din programele publice de suport. Baza legală pentru colectarea datelor privind energia se defineşte în Legea privind statistica energiei, în vigoare la 1 ianuarie Metodologia combină două abordări: un bilanţ al surselor care ilustrează consumul primar de energie al unităţii teritoriale (de ex. vânzările de combustibil în zonă sau colectarea sistematică a datelor aferente producţiei de energie) şi un bilanţ pe consumatori care ilustrează consumul de energie la utilizatorii finali. Aportul de energie primară şi bilanţul energetic sunt publicate cu regularitate, împreună cu consumul de energie la utilizatorul final în diverse grupuri de utilizatori finali: gospodării, industrie, comerţ, servicii şi trafic. Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. Calitatea rezultatelor (nivelul de acurateţe). Relevanţa datelor de ieşire pentru acţiunea publică; de exemplu, prin solicitarea reacţiilor utilizatorilor finali. Caracterul adecvat al metodologiei pentru nevoile utilizatorului poate fi evaluat în diverse moduri. Conform observatorului OPTEER (Franche-Comté, Franţa), s-a înfiinţat un comitet tehnic după fazele de cercetare şi dezvoltare ale sistemului de observare, care a reunit 40 de părţi interesate (consilii locale, organisme publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri, furnizori de energie etc.) cărora le revine sarcina de a prezenta metodologia, de a identifica nevoile şi rezultatele care trebuie să fie integrate în instrumentul de observare şi relevanţa acestuia pentru nevoile lor. Pentru mai multe informaţii, a se vedea Anexa 1.

26 Anexa 1: Rezumatul celor 10 cele mai bune practici în observarea emisiilor de GES 1. Barometrul durabil din municipalitatea Lulea (SE) 2. Oreges, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Rhone- Alpes (FR) 3. Alterre, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Burgundia (FR) 4. Observatorul emisiilor de GES din Bruxelles, capitala regiunii (BE) 5. Zlin, Un sistem pentru monitorizarea automată a emisiilor de GES (AIM) 6. Instrumentul ECORegion, instrument internaţional dezvoltat de Climate Alliance (UE) 7. Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Provenţa-Alpi- Coasta de Azur (FR) 8. Opteer, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Franche- Comté (FR) 9. Sesiunea de formare profesională din regiunea Midtjylland (DK) 10. Observatorul Energiei şi CO 2 al regiunii Berlin (DE)

27 Norbotten - Suedia Barometrul durabil Realizări cheie: - o bază de date deschisă atât pentru administraţia municipală cât şi pentru public - un instrument care va fi extins şi corelat cu documentul de planificare pe termen lung al municipalităţii Lulea, Vision Astfel, indicatorii şi obiectivele de mediu sunt o parte importantă a întregului proces de planificare. Raţiunile fundamentale şi contextul În Suedia, componentele guvernării municipale sunt comitetele municipale (nämnder). Acestea sunt compuse din politicieni aleşi de consiliul municipal şi răspund pentru activităţi specifice. Comitetului municipal răspunzător pentru problemele de mediu ale municipiului Lulea i s-a trasat de către administraţia municipală sarcina de a participa la înfiinţarea unui observator local pentru mediu şi sănătate publică. Departamentul de mediu a început să dezvolte o structură capabilă să evalueze situaţia mediului în Lulea, care să poată fi vizualizată de departamentele administraţiei municipale, de politicieni şi de public. În afară de aceasta, această structură este destinată să servească drept instrument pentru prioritizarea acţiunilor şi sprijinirea comunicării în cadrul cooperării interdepartamentale şi interregionale cu privire la problemele de mediu şi sănătate publică. Departamentul de mediu a implicat şi alte departamente, precum cele de urbanism şi de sănătate publică. În Suedia, obiectivele şi ţintele privind durabilitatea au fost stabilite la diferite niveluri. Administraţia municipală Lulea a aderat la asociaţia administraţiilor municipale ecologice din Suedia în 1994 şi a adoptat politica Agenda 21 în În 1999, Parlamentul Suediei a definit 15 indicatori naţionali calitativi de mediu, care descriu diversele dimensiuni ale mediului şi durabilităţii, asociaţi ţintelor naţionale. Observatorul, ca şi strategia federală, se referă la aceştia.

28 Descriere Principalele date de intrare provin de la: Programul de cercetare Aer curat din Suedia: variabilele privind calitatea aerului care provin de la staţiile proprii de măsurare ale programului; Administraţia comitatului Norrbotten: date privind pădurile, lacurile şi celelalte tipuri de zone naturale protejate Consiliul de Piscicultură din Suedia: date privind poluarea mării, piscicultură şi pescari Administraţiile ecologice din Suedia: cooperarea cu alte municipalităţi, de ex. în ceea ce priveşte achiziţiile publice Agenţia de Mediu din Suedia: date cu privire la climă Departamentul tehnic din Lulea: date privind deşeurile, apa Furnizorul de energie din Lulea Lulea Energy : date privind producţia de energie (termoficarea districtului) Statistici din Suedia: date privind cererea de energie Producătorul de oţel SSAB: date privind energia Fabrica de produse lactate Norrmejeri: date privind conţinutul de cesiu din lapte Departamentul pentru sănătate publică şi educaţie: chestionarele adresate elevilor, asistentelor medicale etc. Lista indicatorilor este principalul instrument din cadrul observatorului. Aceşti indicatori sunt comparaţi cu ţintele de mediu de la nivel naţional. În plus, s-au creat indicatori mai diferenţiaţi şi mai detaliaţi. Ideea care a stat la baza acestei iniţiative a fost de a urmări evoluţiile cu mai multă precizie atunci când activităţile vizate pot fi influenţate la nivel local şi când acestea au un impact asupra ţintelor de mediu (de ex. numărul de vehicule ca indicator aferent ţintei principale de a reduce emisiile de GES). Principalele rezultate Observatorul gestionează şi actualizează cu regularitate indicatorii definiţi pentru ţintele de mediu, s-a dezvoltat un site internet şi s-au organizat activităţi de creştere a sensibilizării populaţiei. Pentru 2011 s-a planificat adăugarea pe site-ul internet a unor sfaturi concrete pentru economisirea energiei. Mai multe alte municipalităţi din Suedia (cum ar fi Malmö) şi chiar municipalitatea din Oslo (Norvegia) utilizează acum aceeaşi metodologie. Toate aceste oraşe sunt în legătură unele cu celelalte pentru a-şi împărtăşi experienţele şi a-şi îmbunătăţi propriile lor observatoare. Lecţii învăţate şi factorii de succes Principalii factori ai succesului sunt: Un instrument simplu pentru implementarea unei dezvoltări durabile la nivel local şi pentru informarea publicului cu privire la mediul din Lulea

29 Un instrument complet şi uşor de operat pentru factorii decidenţi Suportul politic pentru observator şi raportarea regulată către politicieni. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernarea Departamentul de mediu al administraţiei municipale a oraşului Lulea are conducerea în activităţile observatorului, dar există şi mulţi alţi parteneri implicaţi care livrează date, furnizează alte intrări sau utilizează datele furnizate de observator. Principalii parteneri sunt: Administraţia Comitatului Norrbotten, Consiliul de Piscicultură din Suedia, asociaţia Administraţiilor ecologice din Suedia, Agenţia Federală de Mediu, furnizorul local de energie din Lulea Lulea Energy, producătorul de oţel SSAB, fabrica de produse lactate Norrmejerier şi diverse departamente din cadrul autorităţii locale. Finanţarea şi costurile Subcontractare: 4000 / an pentru suportul tehnic (software) şi activităţile de sporire a sensibilizării populaţiei şi entităţilor. Resursele umane alocate observatorului: 0,5 echivalent normă întreagă (5 oameni) pentru introducerea datelor. Perioada de timp Observatorul există din 2006 Contact şi linkuri Silvia Herrmann şi Wolfgang Mehl, Managerii proiectului, NENET, Komangatan 19, S Jokkmokk, silvia@nenet.se, wolfgang@nenet.se Site-ul Observatorului:

30 Rhone-Alpes - Franţa OREGES Observatorul Regional pentru Energie şi Emisiile de Gaze cu Efect de Seră Emisiile de GES de origine energetică pe locuitor în Rhone-Alpes în 2007 Realizări cheie: - Disponibilitatea profilului teritorial Energie-Climă (comunităţi, provincii, parcuri naturale regionale, SCOT (Schemele de coerenţă teritorială) etc.) Raţiunile fundamentale şi contextul Observatorul Regional pentru Energie şi Emisii de Gaze cu Efect de Seră (OREGES) a fost creat prin decizia Comitetului pentru Energie al Conferinţei regionale pentru dezvoltarea şi sistematizarea teritorială (CRADT) din noiembrie OREGES este implicat în elaborarea planului regional privind calitatea aerului, adaptarea la schimbările climatice şi energie (SRCAE), proiectat în colaborare de către consiliul regional şi autoritatea care reprezintă la nivel regional, statul naţional. Scopul planului este de a stabili orientările pentru următorii 5 ani în ceea ce priveşte aceste probleme. Descriere Observatorul monitorizează: Producţia de energie (în principal din surse regenerabile) şi consumul final de energie Emisiile de GES din sectoarele energetice şi non-energetice, inclusiv emisiile de CH4 din sectorul agricol. Observatorul nu monitorizează calitatea aerului. Acesta nu monitorizează efectele la nivel local ale schimbărilor climatice. Emisiile indirecte datorate consumului de bunuri produse în afara teritoriului regiunii nu sunt monitorizate.

31 Principalele date de intrare utilizate sunt: datele statistice, ratele medii ale consumului de energie, ratele emisiilor de GES şi datele reale de la nivel local şi regional. Este utilizată abordarea bazată pe consumatorul final : emisiile luate în considerare nu sunt GES emise pe teritoriul regiunii, ci emisiile datorate consumului de energie pe teritoriul regiunii. Cifrele sunt în principal calculate pe baza determinanţilor (numărul de locuitori, traficul rutier etc.) şi a ratelor medii de consum de energie, dar se folosesc din ce în ce mai mult datele reale privind consumurile de energie pentru a obţine nişte valori mai exacte. Principalele rezultate Obiectivele sunt: Colectarea şi producerea unor informaţii la nivel regional cu privire la diverşii constituenţi ai producţiei şi consumului de energie şi ai emisiilor de GES Asigurarea compatibilităţii informaţiilor între nivelul regional şi nivelul naţional Asigurarea urmăririi nivelului de cunoaştere prin utilizarea instrumentelor şi indicatorilor pentru a evalua impactul politicilor şi măsurilor Realizarea studiilor specifice (inclusiv studii prospective) cu privire la resursele de energie locale, la nevoi şi consum şi la determinanţii acestora Posibilitatea de a fi o platformă pentru schimbul de informaţii aferente energiei şi GES şi de a facilita diseminarea informaţiilor. Bilanţurile energetice şi inventarele GES sunt utilizate ca intrări pentru definirea politicii regionale privitoare la energie şi schimbările climatice. Rapoartele includ identificarea surselor de energie regenerabilă. Acestea sunt publicate anual şi se găsesc pe site-ul web al observatorului, în mod gratuit. Datele sunt disponibile la nivel local, atât timp cât acest lucru este posibil tehnic şi legal (există anumite probleme legate de confidenţialitate). Lecţii învăţate şi factorii de succes Principalele dificultăţi care trebuie tratate sunt problemele juridice cu privire la proprietatea asupra datelor şi lipsa datelor reale la nivel local. Principalele puncte tari ale observatorului sunt viziunea împărtăşită între părţile interesate, schimbul de expertiză disponibilă şi accesul la anumite date specifice.

32 Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Schema de coordonare a observatorului include un comitet de conducere, o structură tehnică (Agenţia Regională de Energie RAEE), un consiliu financiar cu reprezentanţi ai statului (ADEME) şi ai regiunii. Acesta este co-prezidat de stat (prin Direcţia Regională a Mediului, Sistematizării şi Locuinţelor DREAL) şi de Regiunea Rhone-Alpes. Comitetul director include reprezentanţi ai părţilor interesate din sectorul energetic regional, precum şi reprezentanţi din sectorul economic şi sectorul social. Observatorul îşi propune să conducă o reţea deschisă părţilor interesate din domeniul privat şi publicului larg.. Finanţarea şi costurile Bugetul anual este de , co-finanţat de Consiliul Regional şi de ADEME (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei din Franţa). Resursele umane dedicate observatorului: 1 echivalent normă întreagă. Perioada de timp Observatorul există din Contact şi linkuri Contact al structurii tehnice: Pierrick YALAMAS, Manager Proiect, OREGES în numele Rhonealpenergie-Environment Rue des Archers 10, F Lyon oreges@rhonealpes.fr Site web Site-ul web al Observatorului: /

33 Burgundia - Franţa Observatorul regional al energiei (ALTERRE) Realizări cheie: - Raportul monitorizării anuale a energiilor regenerabile (instalaţii şi producţie) electricitate şi termoficare - Raportul de monitorizare a consumurilor de energie pe sector de activitate (industrie, agricultură, construcţii, transporturi) la fiecare doi ani - Raportul de monitorizare a GES provenite atât din sectoarele energetice, cât şi din sectoarele non-energetice, la fiecare 4 ani - Implicarea în Schema regională privind energia, aerul şi clima - Studiul vulnerabilităţilor gospodăriilor în privinţa energiei - Studiul emisiilor de GES indirecte din Burgundia (datorate activităţilor de pe teritoriul Burgundiei cu efecte în afara Burgundiei) Raţiunile fundamentale şi contextul Monitorizarea energiei şi inventarele GES sunt parte a misiunilor Agenţiei Regionale pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă ALTERRE BURGOGNE. Obiectivele acesteia sunt de a capta tendinţele mediului şi preocupările aferente apărute în regiune pentru a alimenta cu acestea definirea politicilor durabile regionale şi locale, luând în considerare problemele de mediu. Descriere Observatorul monitorizează: Consumul de energie primară şi finală Producţia de energie (atât din surse regenerabile cât şi din surse neregenerabile) Emisiile de GES din activităţi energetice şi non-energetice, din construcţii, transport, industrie, agricultură şi silvicultură, managementul deşeurilor

34 Impacturile schimbărilor climatice asupra temperaturilor, precipitaţiilor, înfloririi viţei de vie, productivităţii pădurilor şi activităţii păsărilor Monitorizarea calităţii aerului nu face parte din scopul misiunilor Agenţiei. Metoda şi formatele de raportare respectă regulile naţionale stipulate de CITEPA, o reţea interprofesională, care colectează informaţii despre politicile şi tehnologia privind poluarea atmosferei în Franţa. În plus, emisiile de GES induse în afara teritoriului regiunii sunt şi ele evaluate. Principalele rezultate ALTERRE redactează cu regularitate un raport regional privind GES. ALTERRE contribuie şi la stabilirea Schemei regionale privind energia, aerul şi clima (SRCAE). Acesta realizează studii şi defineşte metode pentru a ajuta actorii regionali în definirea strategiilor lor de a se adapta la schimbările climatice. Observatorul efectuează activităţi specifice legate de probleme asociate schimbărilor climatice, precum biodiversitatea sau planificarea folosinţei terenurilor, inclusiv dezvoltarea bazinelor de sechestrare a carbonului în păduri şi soluri. Indicatorii de evaluare ai activităţii observatorului sunt în curs de a fi definiţi. Lecţii învăţate şi factorii de succes Un factor cheie al succesului a fost neutralitatea observatorului. În plus, observatorul oferă un cadru apreciat pentru facilitarea discuţiilor şi schimbului de informaţii între actori. Totuşi, compatibilitatea între raportul regional privind emisiile de GES şi rapoartele locale ar putea fi îmbunătăţită. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Principalii parteneri sunt Consiliul Regional al Burgundiei, serviciile publice regionale, Agenţia franceză pentru Mediu şi Gestionare a Energiei (ADEME) şi consiliile comitatelor. Coordonarea observatorului include un comitet director şi un comitet tehnic. Finanţarea şi costurile Bugetul anual al Agenţiei: 1,2M (2010) Resursele umane dedicate observatorului: 0,5 echivalent normă întreagă. dedicat monitorizării energiei şi climei.

35 Perioada de timp Observatorul funcţionează din 1993 Contact şi linkuri REPELLIN PASCALE, Observare şi evaluare ALTERRE Bourgogne Bd. Rembrandt 9, F Dijon p.repellin@alterre-bourgogne.org Site-ul web al Observatorului

36 Bruxelles - Belgia Bruxelles Enviroment / Monitorizarea emisiilor de GES Legendă: gas naturel gaze naturale; electricite curent electric; combustibles combustibili; carburants carburanţi; bilan NRJ bilanţul NRJ; batiments clădiri; transport transport; autres altele; Bilan NRJ desagregation spatiale bilant NRJ defalcare spaţială; donnees entreprises, produits, EV, dechets, transport date privind întreprinderile, produsele, mediul, deşeurile, transporturile; inventaires emissions atmospheriques inventare ale emisiilor din atmosferă; projections NRJ 2020 proiecţii NRJ 2020; inventaires emissions atmospheriques desagreggation spatiale inventare ale emisiilor din atmosferă defalcate spaţial; modelisation qualite de l air modelarea calităţii aerului; etat de lieus starea de fapt; perspectives 2020 proiecţii 2020, comparaison objectifs compararea obiectivelor; coordination coordonare; consommation durable consum durabil; produits - produse Realizări cheie: - Toate datele relevante colectate şi calculate respectă pe deplin regulile IPCC şi sunt publicate pe site-ul internet - Disponibilitatea tuturor acestor date permite Regiunii Capitalei Bruxelles să fie un oraş pionier în raportarea către Pactul oraşelor de la Mexico. Raţiunile fundamentale şi contextul Creat în 1989, Bruxelles Environment are un departament dedicat care răspunde pentru calitatea aerului, energie şi planul de adaptare la schimbările climatice. Monitorizarea şi proiecţiile privind emisiile de GES sunt o parte din sarcinile departamentului. Mai precis, acest departament răspunde pentru raportarea nivelurilor emisiilor de GES şi ale poluanţilor aerului în Regiunea capitalei Bruxelles. Datele de la nivel regional sunt compilate pentru a se redacta Raportul naţional belgian către UNFCCC şi LRATP şi sunt utilizate şi pentru raportarea către reţelele de oraşe cum ar fi Pactul Primarilor şi Pactul oraşelor de la Mexico. Descriere Toate gazele la care se face referire în Protocolul de la Kyoto sunt monitorizate, împreună cu datele privind producţia şi consumul de energie, atât din surse regenerabile, cât şi din surse neregenerabile. Sunt acoperite toate sectoarele, inclusiv schimbarea folosinţei terenurilor, silvicultura şi agricultura. În plus, sunt monitorizate reţeaua de epurare a apei pentru detectarea scurgerilor şi emisiile rezultate din incinerarea deşeurilor. Inventarierea GES se bazează pe regulile IPCC. Pentru calculul emisiilor de GES se utilizează ca date de intrare: măsurători, date statistice şi modele. Departamentul contribuie la dezvoltarea politicii locale şi a sistemului de evaluare aferente diminuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea.

37 Principalele rezultate Toate datele relevante colectate şi calculate respectă pe deplin regulile IPCC şi acestea sunt publicate pe site-ul internet. Ieşirile includ inventarul emisiilor de GES, bilanţurile energetice anuale şi inventarul poluanţilor aerului. Lecţii învăţate şi factorii de succes În plus, având în vedere că domeniul de lucru al Bruxelles Environment acoperă toate problemele de mediu relevante pentru teritoriul în cauză, sunt disponibile pentru echipă şi informaţii asupra unor evenimente trecute legate de schimbările climatice, precum inundaţiile sau valurile de caniculă, care permit acesteia să îşi aducă contribuţii majore la planul local de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Se pot defini strategiile relevante care pot găsi sinergii în realizările privind toate problemele de mediu locale. Disponibilitatea tuturor acestor date permite Regiunii capitalei Bruxelles să fie un oraş pionier în raportarea către Pactul Oraşelor de la Mexico. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Bruxelles Envirnment / Leefmilieu Brussel Finanţarea şi costurile Perioada de timp Din 1989 Contact şi linkuri Marianne Squilbin, Şeful Departamentului pentru Aer, Energie şi Planul de adaptare la schimbările climatice Gulledelle 100, 1200 Bruxelles msq@ibgebim.be Site-ul web al Observatorului

38 Zlin Republica Cehia 113 Sistemul pentru monitorizarea automată a emisiilor de GES (AIM) din Zlin Realizări cheie: - Monitorizarea online a calităţii aerului - Date curente despre concentraţiile poluanţilor afişate pe panouri informative vizibile. Raţiunile fundamentale şi contextul Sistemul AIM se potriveşte cu planul regional privind energia şi cu programul regional de protecţie a calităţii aerului ale regiunii Zlin. Acest sistem este parte a unei reţele regionale de staţii de măsurare care monitorizează situaţia reală şi evoluţia poluării aerului în regiune. Descriere Observatorul monitorizează în mod curent emisiile de GES şi calitatea aerului. Indicatorii monitorizaţi sunt: Locaţie Observare de la data de Tipul observării Poluanţii observaţi Zlin Malenovice (vest) automată SO 2, NO 2 Zlin - Svit (centru) automată SO 2, NO 2, O 3, PM 10 Zlin Stipa (est) automată SO 2,, NO 2, PM 10 Municipalitatea Zlin gestionează datele pentru evaluarea calităţii aerului şi prezintă rezultatele pe site-ul său de internet. Datele online privind poluarea aerului în oraş sunt disponibile pe Internet şi pe panouri informative foarte vizibile. CHMI exploatează datele înregistrate pentru a finaliza harta poluării aerului în regiunea Zlin şi în Republica Cehă.

39 Principalele rezultate Datele privind poluarea aerului se colectează în sistemul naţional ceh de informaţii privind poluarea aerului (ISKO) şi sunt prelucrate de Institutul Hidrometeorologic ceh (CHMI). În plus, datele privind poluarea aerului sunt prezentate online pe site-ul web al municipalităţii Zlin şi pe panouri informative amplasate lângă staţiile de măsurare pentru a îi informa direct pe cetăţeni. Lecţii învăţate şi factorii de succes Selectarea unui loc adecvat pentru amplasarea staţiilor automate nu este un lucru uşor. Locul adecvat pentru amplasarea acestui tip de staţii trebuie să aibă condiţii de vânt mediu şi să fie acceptabil pentru instalarea unui panou de informare. Complicaţiile legate de drepturile de proprietate au provocat desfiinţarea a două staţii automate. Este necesar să se monitorizeze poluarea aerului în oraşul Zlin, deoarece acest oraş este amplasat într-o vale lungă caracterizată de vreme rea (din punctul de vedere al diluării poluării). Cetăţenii apreciază oportunitatea de a obţine informaţii reale cu privire la poluarea aerului de pe panourile informative cu vizibilitate bună. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Sistemul este deţinut de municipalitate şi este operat de societatea Ekovia Companz. Sistemul AIM din oraşul Zlin colaborează cu reţeaua de monitorizare a emisiilor exploatată de Institutul Hidrometeorologic ceh (CHMI organism autorizat de Ministerul Mediului din Republica Cehă). Finanţare şi costuri Sistemul AIM este deţinut de municipalitatea Zlin. Societatea de servicii Ekovia este plătită de municipalitate (9200 /an) pentru operarea (colectarea, transferul, prelucrarea şi publicarea datelor) şi pentru întreţinerea sistemului (schimbarea recipientelor cu reactiv, lucrările de mentenanţă). Contact şi linkuri Ing. Jiri Zavazal, Expert al societăţii de servicii (Ekovia) ekovia@seznam.cz Agenţia pentru Energie a regiunii Zlin Tr. Tomášse Bati 21 msq@ibgebim.be Site-ul web al Observatorului

40 Alianţa împotriva schimbărilor climatice - Europa Instrumentul soft ECORegion Realizări cheie: de autorităţi locale şi regionale germane utilizează instrumentul ECORegion - Promovarea şi utilizarea software-ului ECORegion de către regiunile Rinul de Nord-Westfalia şi Hesse - Promovarea şi utilizarea software-ului ECORegion în provinciile Roma, Ancona şi în regiunea Emilia-Romagna - Software-ul ECORegion este disponibil pentru Luxemburg şi Ucraina - Recunoaşterea software-ului ECORegion de către Comisia Europeană ca un instrument adecvat pentru Planurile de Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAPs) ale Pactului Primarilor - Ecospeed şi Climate Alliance intenţionează să ofere software-ul ECORegion celorlalte ţări europene. Raţiunile fundamentale şi contextul Metropolele şi oraşele angajate în protecţia climei şi care vizează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră au nevoie de bilanţurile periodice ale emisiilor pentru a verifica şi monitoriza progresul realizat prin implementarea la nivel local a politicii lor privind energia şi schimbările climatice, în raport cu ţintele de reducere a GES şi a consumului de energie. ECORegion este un instrument bazat pe internet destinat autorităţilor locale prin care acestea să calculeze bilanţul lor energetic şi bilanţul CO 2. Descriere Instrumentul este destinat să furnizeze municipalităţilor şi regiunilor o bază pentru determinarea profilului CO 2 şi pentru evaluarea strategiilor lor privind schimbările

41 climatice de la nivel local şi regional. Acest instrument se bazează pe software-ul denumit ECORegionsmart elaborat în mod special de societatea elveţiană Ecospeed pentru calcularea bilanţului energetic şi bilanţului CO 2 locale. Acesta poate fi comandat online şi poate fi utilizat imediat ca un serviciu pe internet. După ce este introdus un volum mic de date, ECORegion calculează un prim bilanţ iniţial, utilizând valorile standard dintr-o bază de date construită pe baza datelor statistice naţionale, prin calcule de agregare. Calculele utilizează factori precum consumul mediu per flotă, factorii emisiei etc. Sunt utilizate şi inventarele naţionale UNFCCC. Utilizatorii trebuie să introducă numărul de locuitori din municipiile lor şi numărul angajaţilor din diverse ramuri. Pentru aceasta, se realizează un prim bilanţ iniţial pe baza valorilor standard. Ca pas următor, valorile statistice naţionale pot fi înlocuite cu datele locale sau regionale, începând cu numărul de vehicule înmatriculate în municipiu, surse de energie şi producţia locală de energie. Principalele rezultate Alianţa împotriva schimbărilor climatice (Climate Alliance) a stabilit şi un grup de utilizatori care transmit răspunsul şi îndrumările lor cu privire la posibilele îmbunătăţiri. Şi autorităţile locale ale reţelei European Energy Award transmit astfel de răspunsuri şi îndrumări. Lecţii învăţate şi factorii de succes Factorii de succes se datorează în principal calităţii software-ului furnizat: Factorii de emisie (cum ar fi Comitetul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC) sau Analiza Ciclului de Viaţă (LCA)) pot fi aleşi în conformitate cu necesităţile Structura unică a instrumentului asigură faptul că bilanţurile din diverse oraşe şi metropole sunt comparabile. Metoda permite un proces transparent de realizare a bilanţurilor chiar şi peste un număr de ani Schimbul de experienţă cu alte oraşe, consultanţi şi instituţii care lucrează cu acest instrument Suport online pentru utilizatori Cooperarea cu reţele (Alianţa împotriva schimbărilor climatice, EEA, Pactul Primarilor) Formatul Planului de Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAP) ale Pactului Primarilor poate fi elaborat direct. Principala dificultate a fost găsirea soluţiilor prin care să se poată acoperi emisiile din sectorul non-energetic (în conformitate cu Protocolul de la Kyoto) şi industriile de sub incidenţa Schemei de Comercializare a Certificatelor de Emisii şi să se poată permite crearea scenariilor.

42 Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Principalii parteneri în această activitate sunt societatea elveţiană Ecospeed, Alianţa împotriva schimbărilor climatice şi B/S.U. Beratungs und Service-Gesellschaft Umwelt GmbH (pentru autorităţile locale ale reţelei European Energy Award). Finanţarea şi costurile Preţul licenţei anuale este determinat de dimensiunea municipalităţii. Perioada de timp Din 2002 până în prezent şi în continuare. Contact şi linkuri Miguel Morcillo, Managerul Proiectului Alianţei împotriva schimbărilor climatice privind monitorizarea energiei şi a dioxidului de carbon Alianţa împotriva schimbărilor climatice Europa m.morcillo@klimabuendnis.org Site-ul web al Observatorului Site-ul web al Alianţei mondiale împotriva schimbărilor climatice (Climate Alliance): Site-ul Internet al societăţii Ecospeed:

43 Provincia Alpes Coasta de Azur Franţa ORE Observatorul Regional al Energiei Realizări cheie: - Crearea unei baze de date pentru calitatea aerului, schimbările climatice şi energie - Accesul la date este liber şi gratuit Raţiunile fundamentale şi contextul Cele două misiuni ale Observatorului Regional al Energiei (ORE) al regiunii Provincia Alpi-Coasta de Azur (PACA) sunt: Publicarea unui raport anual privind energia în regiunea PACA Realizarea studiilor privind problemele energetice specifice de pe teritoriul regiunii. Descriere Observatorul monitorizează: Consumul energiei primare şi finale Producţia de energie (atât din surse regenerabile, cât şi din surse neregenerabile) Emisiile de GES din activităţi energetice în următoarele sectoare: construcţii, transport, industrie şi agricultură (exclusiv silvicultura şi schimbarea folosinţei terenurilor). Gazele declarate monitorizate sunt: C0 2, CH 4 şi N 2 O. Emisiile de GES aferente producerii energiei nu sunt cuantificate dublu (excepţie fac cele pentru consum) Monitorizarea calităţii aerului şi a schimbărilor climatice nu fac parte din domeniul de aplicare al misiunii observatorului. Datele provin de la actorii din domeniu şi din cercetare.

44 Principalele rezultate S-a înfiinţat o bază de date completă pentru aer, climă şi energie, care furnizează date la nivel municipal. Raportul anual este publicat în fiecare an, între octombrie şi decembrie. Accesul la date este liber pentru oricine şi gratuit. S-au realizat studii specifice privind consumurile de energie în următoarele sectoare: spitale, aziluri, locuinţe sociale şi zone rezidenţiale private. S-a realizat şi un studiu de dovadă a conceptului în vederea evaluării percepţiilor pro şi contra termoficării. ORE a mai contribuit şi la înfiinţarea Schemei regionale privind energia, aerul şi clima (SRCAE). Lecţii învăţate şi factorii de succes Un factor cheie al succesului a fost implicarea furnizorilor de date în procesul de definire a procesului de colectare a datelor. Principala dificultate privind datele este mai curând numărul mare de parteneri lideri (12) care tinde să încetinească procesele de adoptare a deciziilor. Pe de altă parte, principalul punct forte al observatorului este probabil faptul că a avut capacitatea de a implica toţi actorii principali din domeniul energiei în guvernanţa observatorului. Implementare Structura şi partenerii de implementare guvernarea Cei 12 parteneri, membrii ai consiliului de administraţie sunt: Consiliul Regional al regiunii PACA, serviciile publice regionale (DREAL PACA), Agenţia de Protecţie a Mediului şi Gestiune a Energiei din Franţa (ADEME), edf, RTE, erdf, gdf-suez, E-ON (actorii din domeniul energiei), CNR (Comitetul Naţional al Drumurilor) şi SNET (acum parte din E-ON). Studiile care urmează să fie realizate sunt determinate de un comitet director, care asigură şi urmărirea lor. Finanţarea şi costurile Bugetul anual: 235 k (2010), inclusiv 75 k reprezentând costuri cu personalul. Resursele umane sunt puse la dispoziţie de Consiliul Regional, asociaţia regională care răspunde pentru monitorizarea calităţii aerului (ATMO PACA) şi Asociaţia Publică Regională pentru Mediu (ARPE). Restul de 178 k provin din contribuţiile de la membrii privaţi (în principal operatori de energie, inclusiv edf, RTE, erdf, gdf-suez, E-ON şi CNR).

45 Perioada de timp Începând din 2001 Contact şi linkuri Valentin LYANT, Expert Consiliul Regional al PACA Hotel de Region 27, Place Jules Guesde F Marsilia, Cedex 20 vlyant@regionpaca.fr Site-ul web al Observatorului Publicaţie Link:

46 Observatorul regional pentru energie, climă şi aer (OPTEER) Realizări cheie: - Crearea platformei OPTEER, a instrumentelor sale pentru monitorizare şi analiză şi a bazei sale de date - Crearea unei reţele a partenerilor şi întreprinderea unor studii în curs de realizare (grupuri de lucru) - Observatorul începe să îşi joace rolul pe lângă primele autorităţi locale, ajutându-le la elaborarea planurilor lor teritoriale destinate să îmbunătăţească monitorizarea energiei, să dezvolte energiile regenerabile şi să acţioneze împotriva schimbării climatice globale Raţiunile fundamentale şi contextul Observatorul OPTEER este un instrument de cunoaştere dedicat fluxurilor de energie din regiunea Franche-Comté. Descriere Observatorul monitorizează: Consumul energiei primare şi finale şi producţia de energie (atât din surse regenerabile cât şi din surse neregenerabile) Emisiile de GES din sectoarele energetice şi non-energetice (toate gazele prevăzute în Protocolul de la Kyoto) Calitatea aerului Iniţiativele locale pentru a evalua impactul acestora asupra emisiilor de GES şi a calităţii aerului. Observarea impacturilor schimbărilor climatice nu fac parte din domeniul de activitate al observatorului. Datele pentru întreaga regiune sunt gestionate la nivel municipal şi ele includ următoarele domenii: Date economice şi sociale Date privind mobilitatea (detaşări, timp liber etc.) Date detaliate privind asigurarea locuinţelor şi clădirile

47 Date provenind din bazele de date, anchete sau din modelele de calcul utilizate Metoda utilizată s-a dezvoltat prin cooperare regională şi transfrontalieră (Interreg II şi III). Ea combină algoritmii de calcul utilizaţi la nivel regional şi la nivel naţional, atât în Franţa, cât şi în Germania. Metoda şi formatele de raportare sunt conforme cu cele utilizate la CITEPA 1 şi cu standardele internaţionale, inclusiv standardele AEE şi COPERT, fiind luate în considerare şi orientările IPCC. Teritoriile acoperite de OPTEER Principalele rezultate S-a dezvoltat un instrument tip software complet. Observatorul publică pagini dinamice pe site-ul său Internet, care este la dispoziţia fiecărei unităţi teritoriale din regiune, precum şi mai mulţi indicatori pentru fiecare temă acoperită (cum ar fi calitatea aerului, energie, climă). Un modul expert care acordă acces la unele analize detaliate este accesibil partenerilor. Conectările la site-ul web sunt monitorizate şi analizate, dar nu s-a definit încă niciun indicator global care să evalueze nivelul de îndeplinire al obiectivelor OPTEER. OPTEER a mai contribuit şi la elaborarea multor Strategii şi Planuri de Acţiune Teritoriale privind Energia şi Schimbările Climatice (PCET) în regiune şi la elaborarea Planului regional privind calitatea aerului, adaptarea la schimbările climatice şi energie (SRCAE). Observatorul trebuie să se angajeze curând într-un proces de certificare a calităţii aerului. Principalul punct forte al instrumentului creat este capacitatea sa de a integra mai multe probleme regionale de mediu, întărind compatibilitatea între politicile şi măsurile regionale privind energia şi mediul şi cele locale. 1 CITEPA este o reţea inter-profesională care colectează informaţii despre politicile şi tehnologia privind poluarea atmosferică în Franţa.

48 Crearea indicatorilor personalizaţi Lecţiile învăţate şi factorii de succes Un factor cheie al succesului este definirea misiunilor şi materialelor livrabile ale observatorului în colaborare cu utilizatorii-ţintă (cum ar fi autorităţi publice, cetăţenii etc.). În plus, bunei practici îi revine rolul de a îmbunătăţi bucla care implică toate părţile interesate (cum ar fi finanţatori, utilizatori, personal angajat şi parteneri) în cadrul procesului de definire a indicatorilor ce urmează a fi monitorizaţi. Pentru ca observatorul să rămână util şi eficient, trebuie aflate mai întâi de la utilizatori, nevoile lor actuale şi viitoare. În plus, trebuie facilitate parteneriatele între actorii din domeniu. În sfârşit, trebuie realizată o comunicare periodică în rândul utilizatorilor cu privire la instrument şi la actualizările acestuia. O altă problemă cheie este confidenţialitatea datelor de intrare. Cu privire la posibila reproducere a modelului, trebuie să se menţioneze că proprietatea intelectuală asupra instrumentelor create aparţine Universităţii din Franche-Comté, astfel încât respectivele instrumente nu pot fi utilizate gratuit. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Principalii parteneri sunt Consiliul Regional Franche-Comté, serviciile publice de transport urban Grand Dole, laboratorul ThéMA al Universităţii Franche-Comté (care a contribuit la definirea modelului observatorului), I@D Informatique (o societate privată care asigură găzduirea site-ului Internet, integrarea datelor şi dezvoltarea noilor indicatori), serviciile publice regionale de mediu (DREAL) şi Agenţia franceză pentru Protecţia Mediului şi Gestiunea Energiei (ADEME). ATMO Franche-Comté răspunde pentru administrarea şi promovarea observatorului. Guvernanţa observatorului include un comitet ştiinţific, un comitet director şi un comitet tehnic, care conturează noile evoluţii ce sunt apoi supuse aprobării comitetului director. Finanţarea şi costurile Bugetul anual: 112 k pentru 18 luni ( ), inclusiv dezvoltările. Resurse umane: 1 echivalent normă întreagă (FTE).

49 Perioada de timp S-a înfiinţat în perioada şi funcţionează din Contact şi linkuri PAUC Benjamin, Manager de Proiect ATMO Franche-Comté Str. Mégevand 15, E Besançon benjamin.pauc@atmofc.asso.fr Site-ul web al Observatorului Hărţi la adresa: Pagina Internet a platformei OPTEER Instrumentul de cartografiere dinamic

50 Midtjylland - Danemarca Bilanţurile energetice şi ale schimbărilor climatice Realizări cheie: - Bilanţurile energetice au fost aplicate de comunităţile participante ca fundament solid şi instrument de elaborare a planurilor de acţiune privind energia regenerabilă şi eforturile de adaptare la schimbările climatice - Municipalităţile şi regiunile pot acum să urmeze tendinţa şi să monitorizeze efectele acţiunilor datorită continuei actualizări a bilanţurilor energetice Raţiunile fundamentale şi contextul Bilanţurile energetice în municipalităţi şi în regiune vizează să devină instrumente pentru planurile municipale de acţiune privind producţia şi consumul de energie. Ultima actualizare s-a făcut în 2010/2011 (2009 fiind anul de referinţă) şi aceasta trebuie să informeze municipalităţile cu privire la efectele acţiunii lor în domeniul energiei. Bilanţurile energetice sunt primul pas în drumul către planurile de acţiune în domeniul conservării energiei şi adaptării la schimbările climatice. Descriere Bilanţurile acoperă toate utilizările de energie din municipalităţi şi regiune, inclusiv utilizarea privată şi comercială a energiei. În primul bilanţ energetic pentru anul 2007, au participat 13 dintre cele 19 municipalităţi. Municipalităţile care nu au participat au fost în cele din urmă atrase şi ele. Observatorul monitorizează: Consumul energiei primare şi finale Producţia de energie (atât din surse regenerabile cât şi din surse neregenerabile)

51 Emisiile de GES din activităţi energetice în următoarele sectoare: construcţii, transport, industrie şi agricultură Emisiile din activităţi non-energetice nu sunt luate în considerare. Monitorizarea calităţii aerului şi a schimbărilor climatice nu fac parte din domeniul misiunilor observatorului. Bilanţurile energetice sunt calculate pe baza fluxurilor de energie şi emisiile de CO 2 sunt calculate utilizând valorile standard pentru emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor. Sunt incluse şi emisiile de CO 2 din importurile nete de electricitate. Metoda utilizată respectă orientările IPCC, exceptând faptul că gazele diferite de dioxidul de carbon nu sunt luate în considerare. Principalele rezultate Rezultatele sunt la dispoziţia publicului pe Internet şi sunt comunicate serviciilor şi partenerilor relevanţi din interiorul autorităţilor municipale şi regionale. Site-ul Internet a fost actualizat cu ultimele cifre, în aprilie 2011 şi va continua să fie actualizat la fiecare doi ani. Rezultatele sunt utilizate ca bază pentru planurile de acţiune regionale şi locale, care vizează utilizarea la scară mai mare a energiei regenerabile şi reducerea consumului de energie. Rezultatele sunt utilizate de municipalităţi pentru planurile de acţiune municipale privind conservarea energiei şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În 2011, rezultatele vor fi utilizate pentru a dezvolta un plan de perspectivă pentru trecerea regiunii pe energie regenerabilă în proporţie de 50%. Principalele puncte forte ale sistemului sunt acelea că: Planificatorii au devenit mai informaţi cu privire la situaţia energiei în zonă Municipalităţile au utilizat rezultatele pentru a construi strategiile şi planurile lor privind conservarea energiei. De exemplu, municipalitatea Randers tocmai a elaborat un Plan de acţiune împotriva schimbărilor climatice, utilizând ca bază de fundamentare bilanţurile energetice. Lecţii învăţate şi factorii de succes Factorii de succes sunt: Utilizarea unei metodologii existente şi confirmate (regiunea a utilizat o metodologie dezvoltată de PlanEnergi, care este compatibilă cu statisticile naţionale privind energia întocmite de Agenţia daneză pentru Energie) Începerea prin purtarea unor discuţii cu utilizatorii şi existenţa siguranţei că aceştia pot utiliza rezultatele în activitatea lor zilnică Instruirea utilizatorilor cu privire la modul în care să utilizeze rezultatele (care a fost efectiv parte din iniţiativă) Convenirea asupra modalităţilor de urmărire încă de început, astfel încât evoluţiile să poată fi monitorizate.

52 Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Activitatea este realizată de doi parteneri locali: Firma independentă de consultanţă PlanEnergi, care contribuie cu cunoştinţele şi cu capacitatea sa la executarea calculelor şi Samsǿ Energy Academy, care a fost implicată în dialogurile cu municipalitatea şi în programul de instruire Regiunea Midtjylland este şi ea un partener cheie, în special consiliul consultativ pentru protecţia mediului şi conservarea energiei, prin forumul său de creştere economică, care a fost consultat cu privire la activităţi, alături de celelalte municipalităţi participante. Finanţarea şi costurile Bugetul anual: 135 k în 2009, inclusiv subcontractarea programului de instruire a personalului administraţiei municipale. Deoarece această instruire se face la fiecare doi ani, valoarea medie a cheltuielilor anuale este de 68 k. Fondurile provin de la fondurile de dezvoltare regională ale regiunii şi de la municipalităţi. Resurse umane: 0,5 echivalent normă întreagă. Perioada de timp Începând cu Contact şi linkuri Jorgan Krarup, Ofiţer de Proiect Regionshuset Viborg, Skottenborg 26 DK-8800 Viborg, jorgen.krarup@ru.rm.dk Site-ul web al Observatorului

53 Berlin Germania Observatorul Energiei şi emisiilor de CO 2 Berlin 127 Consum energie în Berlin în (în terajouli) Realizări cheie: - Bilanţul energetic şi bilanţul emisiilor de CO 2 anuale ale statului federal Berlin Raţiunile fundamentale şi contextul Misiunea acestui tip de observatoare este aceea de a întocmi anual bilanţul oficial energetic şi al emisiilor de dioxid de carbon pentru diversele părţi interesate şi de a contribui cu date la observatorul naţional al energiei. Descriere Datele de intrare provin de la sondajele în rândul furnizorilor de energie, din chestionarele adresate diverselor grupuri de consumatori (filiale, asociaţii, programe de finanţare, etc.) şi de la Institutul Statistic de Stat pentru Berlin-Brandenburg. Se utilizează două abordări diferite pentru a calcula bilanţurile energetice: Realizarea bilanţului pe surse (care prezintă consumul de energie primară al unei unităţi teritoriale, precum vânzările de combustibil în zona respectivă, producţia de energie, colectarea datelor aferente făcându-se doar pentru unităţile cu peste 1MW inclusiv) Realizarea bilanţului pe consumatori (care prezintă consumul de energie la utilizatorul final pentru o unitate teritorială şi se comunică grupurilor de utilizatori finali) Energia primară de intrare şi bilanţul energetic sunt publicate împreună cu consumul de energie la utilizatorul final aferent diverselor grupuri de utilizatori finali: gospodării, industrie, comerţ, servicii, trafic. Principalul punct de concentrare îl constituie energia, astfel încât emisiile din activităţi non-energetice nu sunt luate în considerare.

54 Principalele rezultate Observatorul este exploatat în conformitate cu misiunile sale. Lecţii învăţate şi factorii de succes Principalii factori ai succesului care permit exploatarea observatorului sunt menţinerea unui bun contact cu principalii producători şi consumatori de energie. Cea mai dificilă parte este supravegherea unei mulţimi de mici unităţi de energie descentralizate. Acest punct trebuie îmbunătăţit în viitor. Implementarea Structura şi partenerii de implementare guvernanţa Principalii parteneri sunt: AG Energiebilanzen, Länderarbeitsgemeinschaft Energiebilanzen (alt observator al statelor federale) şi Grupul de Lucru privind statisticile energiei regenerabile (AGEE-Stat). Toţi aceşti parteneri compun comitetul tehnic. Amt fur Statistik Berlin-Brandenburg răspunde cu privire la calcularea bilanţurilor energetice şi este membru al Länderarbeitskrei Energiebilanzen, care furnizează orientările metodologice obligatorii tuturor birourilor de statistică din statele federale ale Germaniei. Există o colaborare strânsă şi cu AG Energiebilanzen, care răspunde cu privire la monitorizarea energiei şi emisiilor pe tot teritoriul Germaniei. Finanţarea şi costurile Bugetul observatorului este de circa /an şi este finanţat prin acordurile de finanţare încheiate cu ministerele responsabile. Acesta corespunde unor resurse umane între 0,5 şi 1 echivalent normă întreagă. Bugetul şi resursele umane includ doar întocmirea bilanţului energetic şi de emisii de dioxid de carbon pentru Berlin şi nu includ şi colectarea datelor. Pentru colectarea datelor, se mai utilizează încă 4 echivalent normă întreagă din departamentul pentru energie. Perioada de timp Începând din 2007 şi în continuare. Înainte de 2007 existau două Institute Statistice de Stat: unul pentru statul federal Berlin şi unul pentru statul federal Brandenburg. Contact şi linkuri Beate Ebel, Tel Energie@statistik-bbb.de Amt fur Statistik Berlin-Brandenburg,

55 Site-ul web al Observatorului

56 Anexa 2: Bibliografie Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a regiunii Emilia Romagna, 2009 Analiză internaţională Instrumente şi metodologii pentru contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), Proiectul LAKS (Contabilizarea locală a gazelor ţintă ale Protocolului de la Kyoto) Viaţa, Desjardins Xavier şi Llorente, 2009 Analiza literaturii ştiinţifice cu privire la relaţia dintre formele de organizare teritorială, consumul de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră care este contribuţia adusă de sistematizarea urbanistică şi utilizarea terenurilor pentru diminuarea schimbărilor climatice? CSTB (Centrul Ştiinţific şi Tehnic al Clădirilor) Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), Orientări revizuite ale IPCC, 1996 Centrul de Cercetare a Energiei din Regatul Unit (UKERC), 2011 Cuantificarea emisiei de carbon echilibrarea bilanţurilor pentru Regatul Unit Instrumentele teritoriale pentru conservarea energiei şi adaptarea la schimbările climatice (RARE) - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei (ADEME) din Franţa, Introducerea în practică a observării gazelor cu efect seră, Manualul Tehnic nr. 1, Instrumentele teritoriale pentru conservarea energiei şi adaptarea la schimbările climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei (ADEME) din Franţa, Observarea consumului de energie în sectorul rezidenţial şi sectorul terţiar la nivel regional, fişa specificaţiilor tehnice nr. 2, 2011 Instrumentele teritoriale pentru conservarea energiei şi adaptarea la schimbările climatice (RARE) - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei (ADEME) din Franţa, Guvernanţa unui observator regional, fişa specificaţiilor tehnice nr. 6, 2011

57 Publicat în decembrie 2011, cu participarea activă a: şi cu contribuţia Energie-Demain, Inforse