TEHNICA Nr. 1 PREPARAREA SOLUTIII.OR DEZINFECTANTE UZUAEE Dezinfec.ant - о subslanta chimica ce poate distruge unele microorganisme patogene. Solutie dezinfectanta - amestec lichid cu elect bactencid. Scop: Prepararea principalelor solutii dezinfectante necesare pentru distrugerea microorganismelor patogene. Etape de executie 1. PREG A TIREA M ATER IALELO R 2. PR EP A R A R E A SO LU TIILO R D E VAR C L O R O S 3. PR EP A R A R E A SO LU TIILO R D E CLORAMINA Tipi de executie 1.1 Pregatiti utilagul necesar: prat de var cloros, 2 vane (101) de sticla intunecata, caldari, lopatica de leinn, vase pentru masurare, apa. 1.2 Prepararea solutiilor se va efectua in incapere speciaia, persoana care va indeplini acest lucru va fi imbracata in haine de protectie-haiat inch is la git.manusi de cauciuc, ciupici, ochelan, masca, basma sau boneta. 2.1 Mai intii se prepara solutie de var cloros 10% iar din ea - celeiaite: - in vas de sticla intunecata se introduce 1 kg de var cloros; - se loarna 1 L de apa. cu lopatica de lemn se amesteca pina se tormeaza un amestec omogen; - apoi se toarna 9 L de apa (in total 10 L); - vasut se inchide si se lasa pe 24 de ore la un toe intunecat si racoros; - a doua zi se filtreaza in alt vas din sticla intunecata: - sol. de var ctor.de 10% poate li utihzata timp de 5-7 zile 2.2 Din sol. de var cloros de 10% se prepare solutiile uzuale: - var cloros 5% - 500 ml sol. 10% * 9,51 apa: - var cloros 1% - 11 sol 10% + 9 / apa: - var cloros 0.25% - 250 ml sol. 10% + 9,7 5 0 1apa. 3.1 Solutiile de cloramina se prepara inainte de intrebuintare. - 1% - 1 0 g cloramina + 990 ml apa: - 3% - 30 g cloramina + 970 ml apa; - 5% - 50 g cloramina + 950 ml apa: - 0,2% - 2 g cloramina + 998 ml apa. 4. M EM O RIZATI 4.7 - vasele cu solutii dezinfectante Irebuie sa fie marcate adiica, sa fie indicate denumirea solutiilor, concentratia, data prepararii: - sol.dezinfectante vor fi pastrate in incaperi speciale: - daca sol. dezinfectanta nimereste pe piele sau mucoase, se spala sub apa curgatoare. TEHNICA N r-2 SPALAKEA SI DEZINFECTAREA MIINILOR ASISTEN TEI MEDICARE S C O P U L : Pentru a nu raspmdi intoctii de la un bolnav la altul, asistenta medicala isi prelucreaza mamele in dependunla do tehnica electuata. Etape de executie Timpi de executie 1. C O N F O R M O RD INU LU I 1. Dupa examinarea bolnavului sau atta procedura medicala, isi spala Nr. 288 AL M. S. mainole in lelul urmator: - spala mainelo cu apa curgatoare calda, foloseste sapun de о singura intrebuintare de doua ori, - sterge mamele cu servet individual - in contact cu bolnav infectios sau suspect la infectie si dupa frecventarea vicuului ea i s i spala mamele cu sapun, apoi se dezintecteaza cu sol.de cloramina de 0.2% limp de 2 min.
2. C O N F O R M O RDIN U LU I 2. In efectuarea procedurilor legate de pastrarea sterilitatii: Nr. 742 AL M. S. - spala cu apa curgatoare r.alda cu penute limp de 5 min - sterge mainele cu servet steril - dezinfecteaza mainele cu sol. de alcool etilic 70% (cu tampoane de vata - 2 min.folosind 5-8 ml alcool etilic, sau alcool de clortiexidina 0,5%,sau sol.cloramina 0,5% ) - imbraca manusi sterile - periutele pentru maini se fierb in sol. de bicarbonat de sodiu 2% limp de 15 mm. 3. C O N F O R M O R D IN U LU I Nr. 408 AL M. S. 3. In caz de murdarire a mainelor (sau alta portiune de piele) cu singele pacientului - dezinfecteaza mainele cu sol. de cloramina de 1% - spala mainele cu apa curgatoare calda si sapun de 2ori TEHNICA Nr.3 DEZINFECTAREA INCAPERILOK DIN UNITATILE SANITARE Scopul - operatie de distrugere а agentilor palogeni pentru a impedica raspindirea infectiei prezenie. Conform ord. Nr. 288 al M. S: Curatenia zilnica a mcaperilor (saloane, cabinete de primire, coridoare, camere, sufragerii.viceu etc.) din unitatilu sumture se etectueaza prin metoda umeda de 2-3 on pe zi.cu solutii dezinfectante(c!oramina i/o l%,vdr cloros 0,5%, hiplocorid de Ca).lnventarul pentru curatenie esle rnarcat.e scris locul de fqlosire si se utilizoaza b in d dupa desunalie.curatenia generala se etectueaza odata in 7-10 zile.ea corespunde cu buи igiemca si schimbarea lengeriei de pat si corp.pentru curatenia generala se va folosi Spa cu determent I % la M 5 C In chirurgia purulenta la amestecul numit se adauga sol. dezinfectanta (apa oxigenata - parotid do hidrogon - d e 3 % ) LI.i/m da executie 1. Curatenia in siilpuna Tipuri de executie 1. Zilnic se sterge praful, de pe mobile (noptiere, pervazun. paturi, scaune, masa.calorifere s.a.) cu sol. dezinfectanta marcajul "pentru suprafete" (vasul N 1) Podeaua se sterge de 2-3 ori pe zi din vasul cu inscnplut 'pentru podea" (vasul N.2). In timpul curaleniei se deschid ferestrele, bolnavii vor li la masa in sufragerie. Odata pe saptamina se sterg plafoariele. de 2 ori pe luna - ferestrele, usile si lavanul 2. In sufragerie 2. Se face curatenie dupa fiecare masa (mesele si podeaua). Celelalte suprafete odata pe zi. 3. In camera de baie 3. Cada se spala cu detergent 0,5 grame la 100 cm. patrati limp de 5 min. sau se sterge de 2 ori cu sol cloramina 0,5%, apoi se clateste cu apa curgatoare. Covorasul - presul do cauciuc se scufunda pe 30 min. in solutie cloramina i 1% in amestec cu dotergent 5 yiame ia 1 lilru apa (solutie 0,5%). 4. Vicou 4. Se efectuiaza de citeva ori pe zi dupa necesilato cu sol. var cloros de 1%. Peni pentru viceu se pastreaza in sol. var cloros 1%, ce se schimba de 2 on pe zi. 5. Obiectele cu care se executa dezmfectarea. 5. Obiectele (peril, cirpe, leu s.a.) se tin in sol. var cloros 0,5% (terapie) si 1% (chirurgie) 1 ora, apoi se clatesc sub apa curgatoare si se pun la uscat. Se pastreaza in incaperi speciale. TEHNICA N r.4 DEZINFECTAREA OBIECTELOR DE INGRU1RE A BOLNAVILOR. S c op: pentru a nu transmite microbii sau produseie biologice infectate, ce pot provoca imbolnaviri individuate sau in grnp = ( X ) = - ^ '...
Extras dm ordinul Nr. 288 si Nr. 720 al M. S: Nr. OBIECTUL SOLUTII DEZINFECTATE TIMPI DE EXECUTIE 1. Instrumenlele QRL si a. din metal pentru examen 2. Oglinzi pentru examen a) apa la 100 grade b) soi.lripla Peroxid de hidrogen 3% a) Se terbe 15 min. b) Scuiundare.apoi clatire in apa. Scufundare pe 80 min.,apoi clatire in apa. 3. Spatula melalica a) apa la 100 grade b) aer fierbinte-120grad 4. Termometre Sol. cloramina 2% > 5. Ciupici din piele a) tormalina 25% b) acid acetic a) fierbe 15 min. b) sterilizare cu aer 45min. Scufundarea pe 5 min., apoi se spala sub apa curgatoare.se slerg,se pastreaza in stare uscata Se prelucreaza cu una din sol. pe 3ore se tine in sac de celofar.apoi aeriseste si se usuca. 6. Musama de pe Danchela 7. Canute de sticla si plastic Sol. cloramina-1% Sol. var cloros-0,5% 1) Cloramina-1% 2) Sol.detergent-0.5% la T=45 grad pe 15 min. 3) Steriliz.prin tierbere-30 min 4) Autoclavare-45 mm Se sterge de 2 ori. 1.2. Se scufunda, apoi se spala se clatesc 8. Manusi de cauciuc a )i(2 )0 (2 )-3 % 30min. b)sol.cloramina-1% 30min. \ a) Irigare b) Sterilizare prin metode ciimifa si fizica. 9. Sallea.piapuma. - Cam era cu paralormalina. 10. Lengerie de corp si pat. Cloramina-1% 60mm. 1. Lengeria murdara se dezinfecteaza cu cloramina. 2. Se fierbe.se calca. 11. Pipeie. 1.Apa distilata 2. Vapori la 1 atm. 12. Catelere 1. Sol.complexa cu detergent 0,5% 45grade 2. Fierbere,autodavare 1. Fierbere 15min. 2. Autoclavare 45min. 1.Se scufunda pe 15min apoi se spala 2.Se sterilizeaza 45min. 13. Perii pentru spa- larea miinilor Bicarbonat de natriu-2% Fierbere 15 min. 14. Bureiedebaie Bicarbonat de natriu-2% Fierbere-15min., se usuca. 15. Cada 1. Paste dezinfectante 0.5 gr. la 100 cm(3)-5min 16. Covorase de cauciuc Sol.de detergeiu-o.5% cu cloramina-1% 17. Camera de baie I.S ol.var cloros-0.5% 2. Sol. var cloros-1% 1. Se freclioneaza, se clatesle cu apa 2-3. Se freclioneaza de 2 ori apoi se spala cu apa Scufundare pe 30 min. 1. Pentru seclia de lerapie. 2. Pentrxi seclia de ciirurgie. 18. Perii pentru viceu Sol.vai cloros-1%.,se pastreaza 2 si mai muile perii 19. Plosca si urinarul I.Var cloros-0.5% 60min. 2. Var cloros-1% 120min. 1. In terapie 2. In chirurgie.
20. Termofor.punga cu gheata, colac de cauciuc. Apa rierbinte cu sapun. Cloramina-1%. Se spala apoi se sterg cu sol. dozmlectanta de 2 ori. 21. Carucioare Cloramina-1% Se sterg de 2 ori. 22. Pahare Cloram ina-0.5% Apa distilata. 23. Vesela si taciimuri Soda de rute-2% (200 gr ta 101 apa), var cloros 0.25%-terapie, 0.5%-ciirurgie. Se cutunda in cloramina 30min apoi se iierb 15min. 1. Curatirea de resturi 2. Spalarea cu apa catda sodala (tacimurile se fierb) 3. Dezinfectarea prin introducerea in sol. 30 min. 4. Limpezirea cu apa in jet. 5. Uscare prin evaporare (stergerea cu cirpe este interzisa o.asezare in duiapuri speciaie 24 Cirpe pentru vesela si mese in sufragerie 1. Fierbere in bicarbonat de natriu 2 % -15 min. 2. Var cloros 0,5% -60 min (odata pe zi) Sint necesare cel putin 6 cirpe 2 vase- cirpe curate " "cirpe lolosite" TEHN ICA N r.5 EFECTUAREA DEPARAZITARU BOLNAVULUI D upardzltare - oporutid do inilepartare sj Uistrugete a insectelor parazite la о т (paduc/u elc.) S c o p u l ludupailaiud si distruyeiea insoctelor parazite deoarece e/e pot transmite inbolnaviri. fund MC ton. 1 Itцш du uxocutio Timpi do exocutio 1. Dopisluiua parazitiloi 1. Exam uw iea boinavuiui la serviciul de pnmire la scabie si pediculoza.cind acestea lipsesc se noteaza "abs" in foaia jdo observatie.daca se depisteaza scabia boinavul trebuie consultat la dermatolog.ln prezenta de lindini si paduchi (F-20) sora medicala da indicatie de prelucrare intirmierei. 2 Pregatuea rnatenalelor nocusuto 3. Oistrugerea chimica a pdiuzililui i 2. In camera de baie este dulap cu inscnptia F-20,dotat cu: - solutie de prelucrare (nitifor.iotiune anti- P, carbofos 0.15%.sapunui К sau D D T s.a ) - son de musama pentru bolnav - pieptene des si obisnuit - caciulita de musama - otet 6% - basma - bastonase, vata, sapun, sampon 3.1 Inlermiera imbraca adaugator nalat.basma, manusi de protectie. 3 2 Se dsaza boinavul, so acoperu cut pul cu о musama. 3.3 Se imbiba parul cu о solutto de prelucrare.bastonase cu va ta se inmoaie in sol. data si se prelucreaza parul mai ales radaciniie pe 20-30 min. 3.4 Se acopera capul cu о basma si caciulita de musama. 3.5 Peste 20-30 mm. se spala parul cu apa catda, sapun, sampon 3.6 Se clateste parul cu otet 6% incalzit. 3.7 Se piaptana cu pieptene des 10-15 min 3.8 Daca au ram as lindini si paduchi vii prelucrarea se repeta. 3.9 Hainele boinavuiui si forma de lucru suptimentara a infemuqrei se asaza in saci si se trimit la etuva. 3 10 Boinavul pnmeste hame de spital.ln sectie e controlat din nou la F-20 (pediculoza).
A. Dupa eliminarea urinei poate fi efecuata spa lalura vezicii urinate, sau instilarea medicamentelor. In саг contrar, imediat dupa golire cateterul va fi inlaturat. TEHNICA N r.6 7 RECOLTAREA URINE1 PENTRU EXAMENUL DE LABORATOR. A N A U ZA GENERALA A URINEI. Materiale necesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee о eticheta cu da tele boinavuiui, sata si scopul examinarii. Etape de executie Timpi de executie Nota 1. Instruirea boinavuiui. 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata dupa internarea boinavuiui in spital, imediat dupa somn. Femeile isi vor efecua toaleta organeior genitaie externe inaite de a colec ta urina. ' Vasul curat se da boinavuiui seara, inainte de somn. Incalcarea cenntelor indica te poate duce la un rezultat incorect. 2. Colectarea urinei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca este absolut necesara colectarea urinei la о femeie in timpul menstruatiei, se va lace to aleta intima si apoi catelerizarea vezicii urinare. 3. Expedierea anatizei. 1. Se recomanda ca urina сolectata sa fie expediata la laborator intr-un timp cit m ai scurt - in decurs de 30 min. Cantitatea-100-200 ml. In caz de necesitate analiza generala a urinei poate fi repetata peste Tiecare 10 zile. TEHNICA N r.68 RECOLTAREA URINEI LA PROBELE FUNCTION ALE Materiale necesare: Vase curate cu etichete pe ele,pentru colectarea urinei, conservant, (formaldehid sau timol sau cloroform) Etape de executie Timpi de executie Note 1. Instructarea bol navului. 2. Colectarea urinei. Inaite de fiecare colectare a urinei se recoman da toaleta intima. Boinavuiui i se da un vas cu rat si, in dependenta de tipul probei, se expii ca la ce ora ori in cit timp se colecteaza urina. Proba Kakovschi Addis Urina se colecteaza in timp de 10 ore. D e exem - plu boinavul se va urina la ora 22.00 si se va abtine de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi neata la ora 8.00 se va colecta toata urina si se va tnmite la labotator. Daca boinavul nu se poate abtine de la mictiuniie nocturne, atunci in vas se adauga conservant si se colecteaza urina deja noaptea. S c opul cercetarii numarul de leucocite, eritrocite si ciiindn in urina. СЮ-
2. D U S i11 i 1.2 Pregalirea cazii: - ca da spalata si dezinfectata; - se introduce apa calda peste apa rece pentru a evita producerea de vapori (cada se umple pe jumatate); - se masoara temperature apei(trebuie sa fie 37-38 grad.c) 1.3 Pregalirea materialelor: - se aseza pe un scaun sapun. burete, cerceaf sau prosop, lengerie curata, pieptene; 1.4 Preqatirea boinavuiui: - este ajutat sa se dezbrace: - se protejeaza parul cu casca de baie; - boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia. 1.5 Efectuarea baii: - boinavul se spala singur sau esto ajutat ( mai intii fata, apoi pe trunchi, regiunea penneaia, m em bre); - dupa baie se clatesc tegumentele cu ajutorul dusului: - este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf, sters - este ajutat sa se imbraace cu lengeria curata, halat, papuci, se piaptana: - este transportat in salon. 1.6 Reorganizarea locuiui de munca: - se string materialele folosite - se spala baia, se aereseste camera. 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igiemca se face dus. - in cada se pune un scaunei pe care se aseaza boinavul - el se spala sub dus in aceeasi ordine 2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa stea nu numai in pozitie ortostatica, dar si in pozitie sezirida. A T E N T I E : In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tutburari circulatorii, stare generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drumul de urgenta a pet, sustimnd capul bplnavului in afara. Dupa scurgerea apei se acopera bolnavui. acordindu-i-se ajutorul necesar. 3 TOALETA PARTIALA 1 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala. - se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000, bicarbonat de natriu 2% - in deosebi se sterg giandeie mamare, foseie axiiare, cuteie pieiii. TEH N ICA N r.8 CUIUVE ТА I DEZINFECTAREA ZILNICA SI GENERALA IN SA LA DE TRATAMENTE Curatenia zilnica in sala de tratamente este preventive, curatenia definitive. Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala. S c op: de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspmdiroa lor. Etape de executie Tipi de executie 1. C U R ATEN IA PR EV E N T IV A 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1% sau var cloros 0.5%. 1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi podelele. 1.3 Se loiosesc 2 vase: 1-pentru suprafete. 2-pentru podea. 2. C U R A T E N IA CURENTA 1.1 In timpul lucrului se string tampoane tolosite. se sterg picaturile de singe cu sol de cloramina 5%. = Q D
3. CURATENIA DEFINITIVA 4. CURATENIA G EN ER ALA 3.1 Dupa terminarea zilei de lucru se sterg toate obiectele din incapere, peretii (pina unde se ajunge) cu solutie de cloramina de 1% sau var cloros 0,5%. 3.2 Tampoanele de va ta si tifon foiosite.resturile din sala de pansamente se introduc in vasul cu solutie de var cloros 10% timp de о ora. 3.3 Se sterge podeaua. 3.4 In timp de 2 ore sala de tratamente se cuarteaza. 3.5 Usa se inchide cu cheia, apoi sala se aeriseste 4.1 Se efectuiaza odata in saptamina se scot toate obiectele, utuajul, medicamentele. 4.2 Se stropeste cu sol.cloramina 5% sau var cloros 2,5% podeaua, peretii. 4.3 Peste о ora se spala incaperea cu detergent, apa, perii. 4.4 Se clatesc cu apa curata. 4.5 Se cuarteaza 2 ore. var cloros 2,5 % - 2 ore. 2. E necesar de pregatit 2 caldari: 1 -pentru suprafete 2- pentru podea TEHNICA N r.9 PREGATIREA LOCULUI DE LUCRU IN SA LA DE TRATAMENTE Sala de tratamente trebuie sa fie curata si amenajata cu cele necesare. Scop: Efectuarea operatiilor de curatire si dezinfectare a sa Hi de tratamente. Etape de executie 1. A M E N A JA R EA SAUI D E TRATAMENTE 2. LU CRU l. ASISTEN TEI M E D IC A LS IN SALA D E TRATAMENTE Tipi de executie 1.1-2-3 masute de lucru pentru instrumente medicate; - pat medical acoperit cu dermantina; - masa de sens cu dpcumentatia medicala; ' - scaun cu speteaza, garou, pernuta de musama; - dulap pentru medicamente introduse parenteriat; - irigider; - safeu; - tavuar; - servet; - vase (cratite) pentru solutii dezinfectante; - vas cu periute, sapun-bucati sau sapun-lichid; - vas pentru resturi; - lampa de cuart; - dulap cu medicamente pentru tratarea soc. anafitactic - pe perete panouri cu: 1. Orarul de schimb al mastilor. 2. Ajutorul urgent in soc anafilactic si a. Н О ТА: Peretii vor fi din teracota.podeaua acoperita cu linoleum (usor de prelucrat). Sala va П impartita in 2 parti de о linie rosie desenata pepodea (partea stenla si partea nesterila). 2.1 Qontroleaza daca in timpul nopfii personaiul de qerviciu a folosif sqla. Arunca materialele folosite. 2.2 Spala seringele si instrurnentele conform ordinuiui. 2.3 Cu infermiera face curatenie umeda in incapere (curatenia preventiva). 2.4 Primeste casoleteie sterile. 2.5 Imbraca halat steril, parul se ascunde sub boneta, spala mainele, imbraca manusi, masca (masca se schimba peste tiecare 3 ore). 2.6 Pregateste masa sterila. 3. Q R A R U L D E LUCRU 3.1 Dimineata se va recolta singe pentru analizele biochimice, se va determine grupa de singe. 3.2 Apoi se vor efectua injectiile intravenoase, perfuziile. 3.3 Dupa indicatia medicului se pregatesc instrurnentele pentru punctii. 3.4 Se vor efectua injectiile i/m, s/c, i/d. De memorizat: Primii se deservesc bolnavii gravi. c o =
4. CURATEN IA IN SALA D E TRATAMENTE A. 1 1n timpul lucrului dupa necesilale se face curatenia curenta. A.2 La sfirsilul zilei de lucru se face curatenia definitiva. l ( TEHN ICA Nr. 10 ACOPERIREA MESEI S I TAVEI STERILE Instrum ental medicale stenle vor fi asezate pe cimp steril. S c op: Pentru a evita desterilizarea seringelor, acelor, patrunderii agentilor patogeni pe cale parenterala. Materialete necesare: 2 mese (una sterile, alta-de ajutor) tava medicala, tavita renala, casolete cu aleza, scutece, pense sterile Etape de executie 1 A C O P E R IR E A M E S E I CU CIM P STERIL l 2. A C O P E R IR E A TAVEI M EDICALE STERILE 3. A C O P E R IR E A TAVEI R E N A L E S T E R ILE Tipi de executie 1.1 Sora medicala imbraca haine de lucru pentru sala de tratamente. 1 2 Sterge suprafata meselor de 2 ori cu sol. cloramina 1% cu interval de 15. n. i.3 Spala si prelucreaza mainele. 1.4 Deschide casoleta cu pensa sterila, i-а aleza (cearsaf), о intinde pe masa sterila impaturita in 4. 1.5 Intre straturile 2 si 3 aseaza un scutec steril. 1.6 Acopere scutecul cu aleza. Colturile libere ale alezei se prind cu pense. 1.7 Pe aleze se incleie о etichela, pe ea se noteaza data pregatirii cimpului. Va ft valabil 24 ore. 1.8 In limpul lucrului seringele si acele se vor monta pe scutecul steril. 2.1 Masa se sterge de 2 ori cu solutie cloramina 1% cu interval de 15 min. 2.2 Tava medicala sterila se i-а din pupinel si se aseaza pe masa. 2.3 Tava se acopera cu aleza sterila pe care se incleie о eticheta cu data pregatirii. 2.4 Senngele si acele se vor monta pe aleza intre straturile 2 si 3. 3.1 Tavita renala sterila se pregateste pentru efectuarea injectiilor in salon. 3.2 Cu pensa sterila se i-а tavita renala din casoleta, se aseaza pe masa cu cimp stril sau pe palma miinii stingi. 3.3 Se i-а scutec steril din casoleta, se aseaza pe tavita. impaturit in A straturi. 3.4 Seringele, acele vorfi asezale intre straturile 2-3 ale scutecului. TEH N ICA Nr. 11 PRELU CRAREA SI ST E RIU Z A REA SERINGILO К SI ACELOR S C O P, pentru a distruge toate lormele de existenta a microorganismelor de pe suprafata acelor si a sennyilut, usiyurind astfel procedeul de asepsie. Materiale necesare: seringi si ace utilizate, vase penteru prelucrare, solutie dezinfectanta, репе de spa/al senngi, mandrin, reactive pentru conlroiul calitativ al singeiui si detergentului, pachete-craft, caolete, etuva. Poupinei (dulap cu aer caid), autoclava (vapori fier binti de presiune), fierbator, manusi de cauciuc. Sunt seringi pentru о smgura intrebuintare (monoutile) si pentru mai multe intrebuintari. Cete din urma pentru a fi utilizate din nou tree 2 etape: depreste rilizare (de prelucrare) si de sterilizare. Etape do execuitie 1. ETAPA D E P R E S T E - R ILIZA R E 1. Spalarea (imediat dupa intrebuintare) 2. Dezinfectarea =CD TIMPI D E EXECUTIE Seringile monoutile dupa intrebuintare se mentin in sol. de cloramina de 5% (septabic 0,1% ) timp de 1 ora apoi se trimit la topire. 1.1 Seringile pentru mai multe intrebuintari dupa utilizare se demonteaza se spala in solutia de preucrare (componenta vezi mai jos) la temperature de camera, prin fiecare ac si seringa tree cite 10 ml de solutie. 2.1 Scufundata pe 1 ora in sol. Septabic 0,1% (cloramina 5%)
3. Clatirea 3.1 Clatirea sub apa curgatoare. 4. Submerjarea (inmuierea) 4 1 Se introduc in sol. de prelucrare le temperatura de 50-55 grad. С pe limp de 15 min. Prepararea sol. la 1 1. a) H (2 )0(2) - 200 ml, detergent - 5 gr, apa distilata - 795 ml; 795 b) perhidrol 20 ml, detergent - 5 g, apa distilata 975 ml. c) 10 tablete hidropirita, 5 g detergent. 1 l.apa 5. Spalarea. 1Asistenta medicala imbraca manusi de cauciuc. 5.2 Spala seringile minutios cu о репе speciala, pentru a inlatura resturile de singe. 5.3 Acele le spa la fund montate la seringa si le curata cu mandrinul 6. Limpezirea 6.1 Sub un get de apa curenta se lace о Hmpezire din abundenta pentru inlaturarea detergentului. 7. Verificarea calitalii prelucrarii 7.1 Reactivul se pregateste din parti eg ale de alcool amidropirinic 5% si H (2 )0(2) de 3% si 2-3 picaturi de acid acetic 7.2 Se picura 5-6 picaturi de reactiv de piston, in cilindru si se trece prin ac, picurindu-se pe un tampon de vata. 7.3 Se citeste rezultatul; daca apare culoarea albastni-intunecat- proba este (+) 7.4 In acest caz spala din nou instrumentele ca in (5) b) Proba cu azopiram 7.5 Se pregateste sol. N1 (se pastreaza la frigider 2 luni) 100 gr amidopirina 1 1alcool etelic 7.6 Se prepara sol.n1 + 1 parte sol. de H (2 )0 (2 ) de 3%. 7.7 Se picura 5-6 puicaturi de sol. N2 in cilindru pe piston si se trece prin ac. 7.8 Se citeste rezultatul: apantia cuiorii violate р т а la 1 min, ne indica proba (+) 7.9 Instrumentele se spala din nou in solutia de prelucrare (etapa 5). ' 7.10 Se puicura 2-3 picaturi de sol. fenoiftalema 1% pe piston, in cilindru si se trece solutia prin ac. 7.11 Schimbarea cuiorii din straveziu in roz ne indica, ca proba este (*), adica sunt rtesturi de detergent. 7.12 In acest caz instrumentele le limpezesc din nou sub get de apa curgatoare 8. Clatirea in apa distilata 8.1 Daca probele smt negative, adica nu sunt mci resturi de singe, nici detergent, instrumentele se clatesc in apa distilata. 9. U SC AREA 9.1 Instrumentele demontate se aseaza pe о tava metalica si se usuca in etuva Poupinel la temperatura 75 grad. С 10. Verificarea calitalii senngelor si a acelor 11. Impachetarea instrumentelor pentru sterilizare 10.1 Se verifica daca seringile sint etanse a si acele nu-s detormate 11.1 In pachetul-craft se aseaza seringa demontata (cu minerul puistonului spre partea deschisa a pachelulut) si 2 ace. unul pentru absorbtia medicamentului, allul pentru injectare 11.2 Capatul liber al pachetului se indoaie de 2 ori si se lipeste 11.3 Pe pachet se inscrie volumul seringii 11.4 Pachelem pregalite se vor aseza in casoleta. II. ETAPA D E STERILIZARE 12.Controlul stenlizarii 12.1 Stenhzarea in etuva Poupinel (dulap cu aer cald) la temperatura de 180 grad С, timp de 1 ora 12.2 Se conlroieaza calitalea stenlizarii: in casoleta se pune vas cu zaharoza, care isi va schimba culoarea din alb in caferiiusi se va topi la teperalura da la Se mai folosesc si fise de hirtie (indicatoare), ce se intuneca daca s-a atins lemteratura de 180 grad.c.
Steriiizarea in autoclava Steriiizarea pnn fierbere Durata de pastrare a sterilitatii 12.3 Steriiizarea in autoclave se petrece la temperatura de 120 grad.c, presiuriea 1,1 aim. timp de 45 min. sau la 2 aim. la temperatura de 134 grad.c timp de 20 min. 12.4 Calitatea stenlizarii se verilica cu acid benzoic: daca se alinge temperatura de 120 grad.c el se coloreaza in violel. 12.5 Seringile dem onlale se aseaza pe plasa fierbatorului, cilindru cu pistonul respectiv linga el, in prealabil se asleme tifon in citeva straluri. 12.6 Acele se invelesc in titon si se pun deoparte. 12.7 Totul se acopera cu tifon. 12.8 Pe tifon se pun 2 ciriige si 2 pensete. 12.9 Se toarna apa distilata, sa se acopere complel instrumentele. 12.10 Se sterilizeaza 45 min. din momentul fierberii In pachetul craft inchis - 3 zile In casoleta mchisa - 3 zile In casoleta deschisa - 10-12 ore In fierbator inchis - 2 ore TEHNICA N r.12 A R A N JA R E A MATERIA LELOR SI INSTRUMENTELOR IN CASOLETA SI PREGATIREA E l PENTRU STERILIZARE Scop Steriiizarea ne permile realizare a procedeului de asepsie, adica prevenire a patrunderii yurmenilor palogoni in organism prin plagi, locul de mjectare etc. Steriiizarea in casoleta asigura о sluiililalo mai mdelurigala M jto ria lo nocesare Casoleta de diferite marimi,material moale, pachete-craft, seringi, ace, inslru- lliunte medicale, subs/ante pentru controlul calitalii slerilizarii (zaharoza.acid benzoic, fisa de control). MtxtoliluUw агап/шн si lolul materialolor si mstrumenteloi depind de profilul sectiei-chirurgical sau luiapeulic Arenjareu in casoleta poate fi in straluri (in aceeasi casoleta diferite materiale mtr-o anumita consucuvilale), po suctuaru(intr-o casoleta diferite materiale aranjate sub forma de raze),in m od separal (liecaie lul de material in casoiete apane:material moale pentru cimpuri operatorii, material moale pentru uunsumvnto ole.) v* Etape de cxecutie 1 P R E G A T IR E A M ATE- RIALULUI SI A R A N JAREA LUI IN C A S O LETA (atanjaiaa in slaituri) 2. P R E G A T IR E A C A S O - LETEI SI TR A N S M IT ER EA LA ST ER ILIZA R E l 3. EU BERAREA C A S O LETEI ST ER ILE Timpi de executie 1.1. Pentru sala de tramente in casoleta se vor aseza pachete craft cu seringi si ace pregatite pentru strelizare(vezi tehnica N 11),peste ele pachete cu tampoane de vata si tifon,iar de asupra-scutece(pentru a lucra pe el cu instrunieule sterile), pensela,pentru a lua din casoleta cele necesare si subslanla de control. 2.1.Casoleta se mchide 2.2.Pe capac se pune о elicheta.pe care se noteaza sectia si instrumentele Sectia chirurgie. Seringi". 2.3. So expediaza in sectia sterilizare de asislenla medicala. 2.4.In hmpul strelizarii orificiile laterals ale casoletei se deschid! 3.1.Dupa sterilizare orificiile laterale se inchid. 3.2.Pe capacui casoletei se noteaza data slerilizarii. 3.3.Casoletele sterile sunl primile de asislenla medicala din seclia respective. 3 4.Casoleta se socoate sterila limp de 3 zile-daca n-a lost deschisa si 12 ore-daca afost deschisa. i
TEHNICA Nr. 13 COMPLECTAREA CONDICU DE FARMACXE Notiune: este un document scris de S /M sefa in sectie stabonamlui. Scop: lace posibila comandarea si pnmirea medicamentelor in sectia de la farmacie. Materiale necesare: condica de larmacie (formular) Joi de preschplii medicale. Etape de execulie 1. Alcatuirea listei substanlelor rnedicarfienloase necesare in sectie 2. Compiectarea condicii de larmacie Tipuri de execulie 1.1 Medicul prescrie Iratamentul medicamentos ftecarui bolnav internal in sp ilal, Hind consemnal la rubrica 4ratament din loaia de observalie clinica sau in loaia de p re script medicale, indk'md doza pe 24 ore, doza la о repriza si orarul, calea de administrate. 1.2 Asistenta medicaia de garda efectuiaza zilnic extrasul prescriptiilor medicale din loile de observalie clinica si face о lista a medicamentelor primite de bolnavi(penlru Hecate aparte). 1.3 Lista substantelor medicamentoase intocmila se transmite a/m sefa. 2.1 A /m sefa sumind datele primite indeplineste condica de farmacie (cenntacomanda) 2.2 Condica de farmacie se indeplineste in 3 exemplare, fund semnate de seful sectiei. 2.3 Substantele narcotice si toxice.precum si alcoolul etilic se comanda pe formulate aparte cu stampila spitalului si semnatura conduceni instituliei respective in 4 exemplare (sectie,farmacie,contabilitate.admmistratie) 2.4 Se preda condica la farmacie impreuna cu ambaiajele pregalite pentru prelucrarea medicamentelor. TEHNICA Nr. 14 ', РЯШ Ю ЕА, PA STRAREA, EVIDENTA S I DISTRIBUIREA MEDICAMENTELOR IN SECTIE. S c o p : - pentru ca pacientii sa benificieze de un tratament neintirziat, adecvat, c o red, cu medicamente calitative; - pentru a se evita lurturile de medicamente, accesui persoanelor straine; - pentru a lace mai comoda activitatea a/m. Materiale necesare: medicamente in ambalaje pentru uz diferit, safeuri dulapuri registru de evidenta a substantelor narcotice, frigider masuta mobila, pipete slenle, pahare gradate, vas cu apa, loarfece, foi de prescriptii medicale. Etape de executie 1. P R E L U C R A R E A M EDICAM ENTELOR 2. PA ST RA R EA M E D IC A M E N T E L O R IN SECTIE Timpi de executie 1.1 In pezenta persoanei, care le preda si a asistentei se venfica daca medicamentele pregatite corespund exact condicii: 1.2.Asistenta medicaia sefa semneaza primirea daca: a) medicamentul are ambalaj de labrica ori farmacie b) medicamentele a и etichetele corespunzatoare -cukiare galbena -uz extern, alba-intern, albastru-parenteral; pe eticheta sint indicate doza, ritmul de administrate, data prepararii si semnatura persoanei responsabile de prepararea medicamentului. 2.1 Medicamentele din lisla A si в se pastreaza separal in dulapuri speciale (safeuri) 2.2 P e partea interioara a use/ safeului este asezata lista medicamentelor din gr. A (anaige zice narcotice, atropina etc. ) si lista medicamentelor din gr. В (somnifere, cofeina, plalifilina etc) cu dozeie unice, maxime.zilnice. 2.3 Toate solutute sterile din fiole si llacoane se pastreaza in dulapuri in sala de tratamente conform termenului de valabililate. 2.4 Substantele medicamentoase pentru utilizare interna si externa sunt pastrate la post pe rafturi difente. С Ю =
3. Evidenta medico r.eri telor narcolice 4. Distnbuirea medicamentelor 2 4 Ponlru comoditate la post asislenla medicala grupeaza medicamentele dupa achunea de baza:antibiolicc,antealer gice.hipotensive etc. 2.5 Medicamentele ce se descompun teftede la lumina se pastreaza la inluneric in ambalaj de culoare intunecata 2.6 Medicamentele ce altereaza usor (inluziile pe apa, decoctunle, i xtuiile.vaccinele.unguentele) se pastreaza la Irigiderla (+2+JO С ; / Hegislrul de evidenta a medicamentelor narcotice este numerotat.cusut si sigelat 3.2 pentru Hecare analgetic,narcotic se rezerva о loaie a- parte,unde se indica denumirea preparatutui.cantitatea, data admimstrarii.fnp boinavuiui, Ni foii de observatie clinica.diagnoza.semnaturile medicului ce indica si a asistenteice efectuiaza injectia. 3.3 Fiolete folosite goale (inclusiv с e/e din schimburi de noapte)sunt transmise a/m sefa si in prezenta unei comisii se nimicesc. M em orizati! Pentru incalcarea regulator de evidenta si pastrare a medicamentelor narcotice lucratorii medicali poarta raspundere administrative sijuridica. 4.1 Pe masuta mobile se pun.cutiile cu medicamente, tlacoane cu soiulii si picaturi. pipete, pahare gradate, vas cu apa, foarfece.fise de prescriptii medicale. 4.2 Se citeste atenl etichela pe ambalajul medicamentului si denumirea lui din Osa de presxcriptii medicale. 4.3 Se da medicamentul numai la patul bolryjvului, dindu-se lamuriri leloiitoare la medicamentul primit (dupa necesitate) 4 4 boinavul primeste modicamcntul numai in prezenta asistentei medicale sun este admimslrat personal de a/m 4.5 Medicamentele presense 'р т а la m asa se administreaza cu 15 min inuintun de prinurea hranii; presense " dupa m asa -peste 15 min. dupa masa. medicamentele prescrise 'pe nemancate" se administreaza cu 30-60 min inainle de de/un (purgative,antielmintice.diuretice etc.). 4.6 SornnUerile se administreaza cu 30 min. mamte de somn. 4.7 Nitroghcerina, validolul e necesar sa se gaseasca permanent in noptiera boinavuiui,ce sulera de stenocardie A T E N T IE ' * Asistenta medicala nu are dreptul sa piescrie un medicament ori sa-l inlocuiasca cu altul fara aprobaroa medicului.exceptie tuc cazurile de asistenta urgentu si serisibilitate manta la medicamente. Daca medicamentul a tost administrat gresit se ariunta imediat medicul. TEHNICA Nr. 15 ADMIN1STRAREA MEDICAMENTELOR PE CALL ORALA, SUBLINGUALA, PERCUTANA SI PE SUPRAFATA TEGUMENTELOR I. Administrated medicamentelor pe cale oralu si subhngvala. Gale naturala comoda si larg raspindita do administrate a medicamentelor. Medicamentele administrate pe cale bucala pot ft: prafuri, tablete. drageuri, granule, mucilagii, solutii, mixturi, infuzu, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri. Medicamentele administrate sublmgval se absorb rapid si integral fara sa treaca prin ficat, nimennd direct in singe. S c o p : terapeutic (local si general), purgativ, diagnostic. Materiale necesare: diferite forme de medicamente, pipete, pahare, gradate, apa (lapte, sirop, sue, etc.), foi de prescriptii medicale, foarfece I Etape de executie 1. Pregalirea materlalelor necesam =сю Timpi de executie 1.1 Se pregatesc matetialele necesare si se transporta iinga bolnav.
2 Pregatirea psihica si tizica a bolnavului 3. Efectuarea tehmcii 2.1 Se anunla bolnavul despre tehruca ce urmeaza sa he efqctuata. 2.2 Se da bolnavului о pozibe comoda in pat. 3.1 A /M isi spala ininele, cu a pa curenta si sapun. 3.2 Pentru a administra intern paslila (capsula, drageul) bolnavul о pune pe radacina limbii si о inghite cel m ai des cu apa. Se mai poate de baul in acest scop limonada, laple, strop, sue, compot. Caleaua si ceaiul fund lolosite scad din efectul terapeutic al unor medicamente, datorita tanmei, ce se contine in aceste bauturi. a) Admmistrarea pe cale orala 3.3 Pentru a administra intern pralui el se rastoarna pe limba bolnavului si se bea cu apa sau se dizolva in apa si se bea ca solulie ori suspensie. 3.4 Solutiile (mixturile, infuziile, decocturile) se administreaza in ml cu paharele gradate (o lingura de masa-15ml о lingura de desert-10ml). 3.5 Extractele (lincturile) se administreaza in picaturi, lolosind picatorui flaconului, iar in lipsa lui -pipeta. Se iau picaturile cu apa sau zahar. Medicamentele, care excita mucoasa tractului digestiv se administreaza dupa masa cu bauturi alcaline (lapte, apa minerala alcalina), de exemplu aspirina, preparatele ce conlin Pe. Fermentii digestivi se administreaza in timpul mesei. Drageurile, capsulele si preparatele de her se inghit intregi. Celeialte tablete pot fi farimitate, apoi inghitito dupa dorinta. b) Admmistrarea pe cale sublingvala 3.6 Pentru a administra nitroglicerina (validolul), bolnavul pune tableta sub limba si о tine pina nu se topeste. 3.7 Cind aceste medicamente sunt in picaturi se picura pe о bucatica de zahar 5-6 pic. de Validol sau 2-3 pic. de nitroglicerina, bolnavul tine zaharul sub limba pina nu se topeste Pentru un elect mai rapid nitroglicerina se poate picura direct pe limba sau sub limba. Daca nitroglicerina e in capsule, atunci e strivita de catre bolnav cu dintii. > Nota: A /M informeaza bolnavul despre denumirea medicamentului.cum.in ce doza, cind. de cite ori, cu ce intervale se administreaza medicamentul, ce I efecte secundare pot aparea. II. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E C A L E R E C T A LA Pe cale rectala se administreaza medicamentele lichide ( decocluri, solutii) sub forma de clisme medicamentoase si medicamente solide - supozitoare. Supopzitoare - forma larmaceutica in care substanta activa e cuprmsa mtr-o masa solida (unt de cacao),care se topeste la temperature corpului. Scop: terapeutuic.purgativ. Indicatii: calmarea durerilor, constipaoi, alenuarea perestaltismului intestinal etc. Materiale necesare: manusi de cauciuc vazelma, supozitoare tava medicaia. tavita renala. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor necesare. 2. Pregatirea psihica si Гшса a bolnavului 3. Efectuarea tehnicii Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare si se transporta linga bolnav. 2.1 Se anunla bolnavul si so sxplica nocesitatea tehmcii. 2.2 Se etectuiaza о clisma evacuatoare si se introduce tubul de gaze, daca bolnavul n-a avut scaun -in cazul administrarii supozitoarelor cu scop terapeutic: in administrarea cu scop purgativ-nu se face clisma: 2.3 Se asaza bolnavul in decubit lateral cu picioarile usor flectate 3.1 Spalarea pe miini cu apa curenta si sapun! 3.2 Se imbraca manusi de cauciuc. 3.3 Se scoate supozitoriul din arvbalaj, mentinindu-l putin in atmosfera calda. 3.4 Se departeaza fesele bolnavului cu miina stinga, iar cu dreapta se introduce supozitoriul in re d cu capatul ascutit inainte. 3.5 La aparitia senzatiei de defecate bolnavului i se explica, ca peste citeva mm. supozitoriul se topeste si va dispatea si aeasta senzatie 1 3 )=
3.6 Se scot manusile si se aseaza in tavita renala 3.7 Spatarea pe miim cu apa curenta si sapunl 4.1 Manusile se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare. 111. ADM INISTRAREA M EDICAM ENTELOR PE C A LE PERCUTANA Patrunderea medicamentului pnn piele (percutan) poate avea efect local (prin frectionare) si general (prin ionoforeza). Prin frectionare se administreaza: emulsii, uleiuri, unguente. S c op: terapeutic, M aterialele necesare: manusi de cauciuc. medicament, ciarsat (scutec), apa calda, prosop. Etape de exdcutie Timpi de executie 1. Pregatirea nece- 1.1 Se transporta materialele necesare linga bolnav sarului. 2. Pregatirea boi 2.1 Se anunta boinavul si i se explica imporlanta teh-iicii. navuiui 2.2 S e spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se usuca bine, dupa necesitate parul se rade. 3. Tehnica efectuarii i 3.1 A /m isi spala miinile cu apa curenta si sapun si imbraca manusi sterile 3.2 Se aphca medicamentul pe piele 3.3. S e m aseaza cu virful degetelor sau cu toata suprafata palmei.pnn m iscan circulare sub о usoara presiune timp de 20-25 minute pe о suprafata i mica, pina cind medicamentul dispare in aparenta. 3.4.Pentru a proteja iengeria de corp si pat, se infasa suprafata tratata intr-un г 1 scutec,iar daca medicamentul s-a aplicat pe toata suprafata соrpului boinavul va fi complet mfasat intr-un cearsaf. Medicamentul introdus percutan poate fi infant nimerind in ochi! Cantitatea medie introdus, suprafata aieasa pentru tratament, intmderea ei, durata si frecventa Hrictionarii, vor fi stabilite de medic. IV. ADM INISTRAREA M EDICAM EN TELO R P E SUPRAFATA TEGUMENTELOR I Aceasta metoda are menire de j actiuna local asupra tegurnentelor. Aplicarea se face sub forma do: pudre, comprese medicamentoase,badijonari, unguente. paste, hnnnente, sapunun terapeutice. mixturi, stilete caustice, emplastre. bai medicinale. 1. P U D R A - о lull re с origine vegetala ori minerala ca: talc.oxid de zinc, caoiin, in care smt itujlobalu diferite su. itai j ac e. Scop: de a usca si racori pielea. 2. C O M P R E S E L E M E D IC A M E N T O A S E - bucati de material text'll impaturite dupa caz, imbibate cu solutie medicamentoasa prescrisa de medic ( solutia Burov, ceai de musetel, rivanol) Scop: de a obtine efect antiinflamator, antiseptic etc. 3. BADUONAREA - ungerea pielii cu о solutie medicamentoasa lichida cu ajutorul tampoanelor de vata. S c o p curativ si pentru dezinfectarea pielii. 4. U N G U E N T E - preparale farmaceutice semisolide. care au partea activa incorporate in grasimi, vazelina. Scop, efect antiinflamator, analgetic, antiseptic, regenerator etc. 5. P A S T E - medicamente preparate din grasimi si pudre. 6. MIXTURI - amestec de substante lichide si solide (pudre). 7. S A P U N U R I M E D IC IN A L E - contin substante medicamentoase ca: suit, gudron, ihtiol, inglobate intr-un sapun neutru S c o p : curativ, igienic 8. E M P L A S T R U M E D IC A M E N T O S - о substanta viscoasa. aderenta, lipicioasa in components ei fiind diferite substante medicamentoase, care se intinde pe о bucata de tifon impermiabil. 9. B A I M E D IC IN A L E - utilizarea in dependenta de scopul urmarit a unor solutii slabe de perman- ganat de catiu, infuzii din plante (musetel, pojarnita, cimbru, calendula, conifere) pentru imbaiere partiala sau complete. =СЮ
Scop: pentru a obtine efec! dezinfectant. calmant. antipruriginos deasupra tegumentelor. Materialele necesare: diverse forme de medicamente pentru aplicarea pe piele, manusi, tampoane de vata, servetele de tifon, spatula, port-tampon, alcoopl etilic (70 grade). Etape de executie 1. Pregatirea matenaielor necesare 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului 3. Efectuarea tehnicii a) bandajarea b) pudrajui c) Unguenle d) Emplaslru Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare si se transporta ling a bolnav. 2.1 Se anunta bolnavul despre tehnica ce urmeaza sa fie efectuata a scopul ei. 2.2 I se da bolnavului о pozitie comoda in pat, eliberind pielea ce urmeaza sa fie tratata, de haine 3.1 Asistenta medicaia isi spala rminilecu apa curenta si sapun! 3.2 Se monteaza tampoane de vata pe porttampon (sau cu ajutorui penselor) 3.3 Se imbiba cu solutii fund turnate din Яасоп peste tampon. 3.4 Se badijoneaza pielea prin miscari longitudinale intro directie. 3.5 Tamponul nu se utilizeaza de mai multe ori, ci se arde dupa intrebuintare. 3.6 Se imbiba un tampon de vata cu pudra si se presoara pe suprafata afectata. 3.7 Se poate intinde direct pe piele cu spatula ori direct din tub, uneori se apiica in regiunea inimii (unguent Nitro), iar de asupra - poiietilena. 3.8 Se poate apiica cu spatula pe servetel de tifon stenl mai intii, apoi servetelul se apiica pe piele (plaga) 3.9 Se pregateste pielea prin spalara cu apa calda si sapun. 3.10 Pielea se degraseaza cu un tampon de vata cu alcool, pentru ca emplastrul sa adere mai bine. 3.11 Se taie emplastrul cu foarfece de dimensiunile necesare si se apiica. 3.12 Se desprinde incepind de la margine. TEHNICA Nr. 16 ADM IN ISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA. MONTAREA SERINGII STERILE. A. Admmistrarea parenterala a medicamentelor se efectueaza prin introducerea medicamentului sub forma de injectii in tesuturi, cavitati, spatii, vase. Unele injectii sint efectuate de medic (in os, artera, vena subclaviculara, cavitati, vase limfatice, subarahnoidal etc.), a/m pregateste necesarul. Injectiile intradermice, subcutonate, intramusculare, intravenoase sint efectuate de a/m. Prin aceasta metoda medicamentele nimeresc in singe evitind tubul digestiv, nu se distrug la actiunea fermentelor. Deci, efectul e rapid si dozarea mai exacta. Scupul: curativ si diagnostic. 8. Montarea seringii sterile. Materiale necesare: pachete cu seringi de о singura intrebuintare, casoieta sterila pentru sala de tratarnente, fierbator cu seringi si ace sterile, alcool etilic, masa sterila. masa de iucru, foarfece. Scop: pregatirea pentru injectii a senngii prin unirea cilindruiui, pistonului si acului in conditii sterile. Etape de executie 1. Pregatirea matenaielor necesare 2. Pregabrea asistentei medicale 3. Tehnica efectuarii aj montarea senngii de о singura folosinta b) din pachetulcraft Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament (sau linga bolnav). 2.1 A /m isi imbraca forma de Iucru: halat steril, boneta ce prinde parul, ciupici din piele dezinfectati, masca. 2.2 A /m isi prelucreaza miinile conform ordinului de ramura pentru lucrul in conditii aseptice. (Vezi tehnica Nr. 2) 3.1 Se deschide pachetul steril de partea unde e pistonul. 3.r St -ibksstfv cu ~ -ei де protectie pe c n r ''-ari?iiiii <r... ^ ^ 3.3 Seringa pregatita se introduce in pachetul deschis cu acul inainia, pina se pregateste medicamentul. 3.4 Deschidem casoieta sterila si se scoaie cu pansa pachetul-craft cu seringa de capacitatea necesara "!^~l.".". S-SLV.Lii------------------------- - l-.- L - :-. ' _ = = = ( 15 ) =
с) Montarea senngii in fierbator 3.5 Se pune pachetui pe m asa de lucru, lar pensa - intre straturile 2 si 3 a sculecului steril, casoleta se tnchide. 3.6 Se deschide pachetui si pentru montare lolosim suprafata interna sterila a pachetului-craft. 3.7 Se apuca pistonul de m iner si se introduce in cilindru 3.8 Se ia acul de manson (ac penteru aspirarea medicamentuiui), se aseaza pe conul cilindrului, lara a ne atinge cu miinile de partea ascutita a acului 3.9 Seringa montata se introduce in pachet Nota: Montarea seringii se poate efecua de pe tava sterila, rasturnind continutul pachetului-craft pe ea Montarea se face in cazul (c). 3.10 Se deschide fierbatorul, capacul se pune cu suprafata interna in sus. Se monteaza seringa deasupra capacului steril. 3.11 Se apuca cirigele cu pensadi fierbator si se iau in mina, pensa se pune pe capac. 3.12 Se ridica plasa cu cirligele. 3.13 Cu pensa sterila se descopera instrumentele sterilizate 3.14 Se scot cu pensa ciliridrul cu capacitatea necesaare, pistonul doua ace si se pun pe capac. 3.15 Se i-а cilindrul cu pensa in mina stinga. 3.16 Cu ajutorul pensetei se apuca pistonul, se introduce in cilindru. 3.17 Tot cu pensa se apuca acul de manson si se fixeaza pnn miscare de rotatie pe conul cilindrului. TEHNICA N r.17 ASPIKAKEA MED1CAMENTULU1 DIN FIOLA S I FLA CON Sc op : Pregulnea seringii pentru injectie M ateriale necesare: hold, llacon cu medicamente, pam poane stenle de vata, alcool de 70 grade, pila, iwnsa, seringi si ace sterile, tava renala sterila. Etapy de executie Timpi de executie 1 Aspirurua dm fiola. 1. Pregatiiaa materialelor 1.1 Se pregatesc materialele necesare. necesare 2 Piegatuea A M 2 AM is i prelucreaza miinile conform tehnicii Nr. 2 3. tlectuarua tehnici, 3.. Se verifies solutia de injectat : daca fiola este elichitata, corespunde denumirii, doza, aspeclul solutiei, termenul de valabilitate.integritatea fiolei. 3.2 Se loveste incetisor pe colul fiolei,ca tot medicamentul sa nimereasca in partea largita a ei. 3.3 Se taie colul fiolei cu о pila metalica. 3.4 Se sterge cu un tampon de vata cu alcool conul fiolei, si se inlatura. 3.5 Se ia fiola in mina stinga, tiilind-o inhe doyetole II si lll,cu mina druapla introduce acul seringii montatu in fiola (montarea senngii vezi t.nr. 16) 3.6 S e trage incet pistonul seringii si se aspira cantitatea necesara de solutie. 3.7 Se inlatura acul cu care s-a aspirat medicamentul, se monteaza un ac corespunzator injectiei prescrise. 3.8 Se inlatura aerul din seringa,tinind-o vertical in sus iar degetul aratator sa fie pe mansonul acului. 3.9 Pina la electuarea ingectiei seringa pregatita se introduce in pachetulcraft. II. Aspiraiea din flacon 1 Pregatirea necesarului 1.1 Se prigatesc materialele necesare:
2. Efectuarea tehnicii: 2.1 Se verifica solutia de injectat (praful.ce urmeaza sa fie dizolvat-vezi 3.1(1» 2.2 Se scoate capacul melahc din cenlrul rodajului cu о pensa nestenta. 2.3 Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu tampon de vata cu alcool. 2.4 Se asptra in seringa cantitatea necesara de dizolvant (daca medicamentul e sub forma de praf). 2.5 Se strapunge dopul de caucic cu acul si se introduce dizolvantul. 2.6 Se scoate flaconul inpreuna cu acul de pe conul seringii.se scutura flaconul pina se dizolva tot medicamentul. 2.7 Se conecteaza seringa la flacon, se aspira medicamentul tinind flaconul ca si fiola. 2.8 Se scoate flaconul cu acul de pe conul cilindrului. 2.9 Se pune acul pentru injectii pe conul cilindrului. 2.10 Se elimina aerul din seringa.... NOTA: Acul ramas in flaconul desert se va uliliza pentru alt flacon. TEHNICA Nr. 18 I. DIZOLVAREA PENICIUNEI II. PROBA BIOLOGICA LA ANTIBIOTICE I. Penicilina - este antibiotic.preparart cu efect bactericid sau bacteriostatic. Antibioticele se elibereaza in flacoane ambalate sub forma de praf. Pentru dizolvare se folosesc solutii de novocaina 0.5%, de NaCI 0,85% (izotomca), apa pentru mjectare. Scopul dezvoltari antibioticului: obtirierea unei solutii ce poate ft aspirata in seringa si injectata. Materiale necesare: flacon cu penicilina,sol. de novocaina 0.5%. sol izotonica NaCI. apa pentru injectare (toate solutiile fiind sterile),seringa sterila cu ac de 6-8 cm vata sterila, alcool 70 grade, pensa sterila. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor necesare 2. Pregatirea asistentei medicale 3. Tehnica efectuarii Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament. 2.1 A/m imbraca forma de lucru pentru sala de tratamente. 2.2 Prelucreaza miinile (vezi tehn.nr 2 ). 3.1 Se inlatura capacul de metal din centrul rodajului cu pensa sterila. 3.2 Se prelucreaza capacul de cauciuc cu alcool. 3.3 Se aspira in seringa un dizolvant in urmaloarea propor tie: 1 ml dizolvant la 100.000 U.A.de penicilina (1:1) sau 0,5 ml la 100.000 U.A. (1:2). daca tot continutul flaconului se introduce unui bolnav la о repriza. 3.4 Se inpunge cu acul dopul de cauciuc si se introduce treptat dizolvantul. De exemplu, in flaconul cu 1 min U.A.,introducem 10 ml dizolvant (1:100.000)sau 5 ml dizolvant (0,5:100.000) 3.5 Flaconul se agita.apoi se aspira sol. in seringa (vezi tehn. N r 17). Daca e nevoie de 500.000 U.A. se aspira 5 ml cu diozol varea V loo.uoosau 2,5 ml cu dizolvarea 0,5:100.000. NOTA ' Solutia de antibiotic nu se incalzeste. Antibioticul dizolvat se pastreaza la rece pina la 24 ore. ' lodul nu se foloseste pentru dezinfectarea capacului de cauciuc si a pielii. II. PRO BA LA ANTIBIOTICE (PENICILINA) Proba cutanata prin scalificare S c o p u l a determine sensibilitatea marita a organizmului la antibioticul dat, astfel prevenind aparitia socului anafilactic medicamentos. Materiale necesare: Sol. sterila izotonica de NaCI.sol. de novocaina de 0.5%, seringa sterila cu ac de 10 ml, flacon cu penicilina 1000.000 U.A.,scalificatoare ( 3 ), alcoool etilic 70 grade, vata sterila, pensa, 2-3 flacoane sterile deserte de penicilina. ------------------------^... -...
Etape de executie 1. fehnica efectuarii Dizolvarea ' Diluarea Efectuarea probei Timpi de executie 1.1 Pentru efectuarea probei antibioticul se dizolva cu solutie fiziologica in raport 1:100000. Deci pentru 1 mlri UA se cere 10 ml solutie. 1.2 Se introduce solutia si se agita llaconul, pina se dizolva tot praful. 1.3 S e aspira 1 ml solutie, se trece in flaconul desert steril, adaugind 9 ml. sol fiziologica. 1.4 Din solutia obtinuta se trece 1 ml in alt llacori desert steril si seadauga 9 ml de solutie fiziologica. In asa fel 1 ml contine 1000 UA. Ea sc loloseste pentru efectuarea probei 1.5 Se badijoneaza cu alcool etelic suprafata interna a bratului, treimea rriedie, si se asteapta sa se usuce. 1.6 Pe piele se picura din ac 1-2 picaturi do solutie de antibiotic diluat. 1.7 C u scarificatorul steril se /ас 2 incizii prin aceasta picatura la distanta de 0.5 cm (sa nu sa se ajunga la singe) 1.8 La cealalta mma se etectueaza proba cu novocama (sol. de 0,5%) cu al II scarificator 1.9 Se lac insemnari respective prin litere: P - penicilina; S - streptomisina N - novocaina; D - dizolvante 1.10 Mina se line orizontal cu suprafata interna a antebratului in sus pina se usuca solutia 1.11 Rezultatele se citesc peste 30 min. si sunt apreciate de medic. I В piozenta dour urma scarifies*ii (zgirieturii - proba e negaliva). Se poate administra antibioticul. II. Hipanriue /ага papula - proba e dubioasa. Se supravegheaza limp de 2 ore: mai intii peste о ora lumutate si rozultatul se arata medicului, apoi inca peste 30 min. peste 2 ore de la efectuarea probei Daca hipvrimia rugroseaza, dispare - proba negative, iar daca nu - proba (+) III. Papula (inflatura) - proba (* ) si antibioticul nu se introduce. T E N Ic A N r.1 9 EFECTUAREA IN JECTIEI INTRADERMICE Scop diagnostic - tesuri diagriostice, de tratament - pentru anestezie locala prin mfiltratie. M ateriale necesare: seringa cu capacitatea de 1 ml, a с cu dimensiunile 15 mm - 0.4 mm, tampoane do vata sterile, alcool etelic, medicamentul, pila meialica. Jimpi de executie 1. Pregatirea a/m 2 Pregatirea materialelor necesare 3. Pregatirea bolnavului 4 Etectuare a tehnicii Etape de executie 1.1 A /m isi imbraca forma de Iucru in sala de tratamente, isi prelucreaza mimile (vezi tehnica Nr.2) 2.1 Se pregatesc materialele necesare si se a due linga bolnav. 3.1 Se instiinteaza bolnavul despre tennica, ce urmeaza sa fie efectuata 3.2 Se da bolnavului о pozitio comoda pentru efectuarea unei probe diagnostice. 4.1 Pielea in treimea medie a antebratului pe suprafata interna se badijoneaza de 2 ori cu un tampon de vata cu alcool, mai mtii о portiune mai m are apoi alta mai mica. 4.2 Se ia sennga in mma dreapta in asa fel ca degetele I, III, IV, V sa tina cilindrul, iar degetul II fixeaza mansonul acului 4.3 D upa ce pielea s-a uscat. ea se intmde cu degetele mimei stmgi spre suprafata externa a antebratului. 4.4 S e introduce acul aproape paralel cu pielea la adincimea bizoului (taieturii) 1-2 mm. 4.5 Se introduce 0,1-0,2 ml de preparat dozat strict (de exemplu: proba Mantu). жспеэ
Daca admmistrarea preparatului s-a lacut corecl. pc locul injectat apare о ir.grosare albicioasa, ce se aseamana cu coaja de lamiie. 4.6 Pe locul injediei se aplica un tampon de vata cu alcool si se scoate acul printr-o miscare rapida TEHN ICA N r.20 I. EFECTUAREA INJECTIEI SUBCUTANE П. DOZAREA SI ADMINISTRAREA INSULINEI Scop: terapeutic pentru un efect de adiune indelungata a medicamentului aaministrarea solutiilor uleioase.administrarea prin perfuzii a lichidelor. In acelas toe se vor introduce pina la 2 ml solutie. Locul de electie: suprafata externa a bratului.antero-laterala a coapsei, antero-taterala a abdomenului.regiunea subscapulara. Materialeale: seringa 1-2 ml sterila,ac stril pentru aspirarea medicamentului,ac steril pentru injedarea cu 1-20-40 m m si d=0,4 mm.vata sterila, alcool etilic. Etape de executie i Timpi de executie 1. Pregatirea A /M 2. Pregatirea matehalelor necesare 3. Pregatirea fizica si psihica a boinavuiui 4. Tehnica efeduarii 1.1 A /M imbraca forma de lucru p-и sala de tratamente,prelucreaza mainiie. 2.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratamente ori se transporta linga patul boinavuiui: 3.1 Se anunta boinavul. 3.2 Se da pacientului о pozitie comoda in dependsenta de locul ales p-u injectare. 4.1 Se monteaza seringa. 4.2 Se aspira medicamentul.solutia uleioasa se incaizeste 37-38 C. 4.3 Se scimba acul, se elimina aerul. 4.4 Se badijoneaza pielea in locul de injectare cu doua tampoane de vata cu alcool,mai intii о suprafata mai mare.apoi alta mai mica. 4.5 Cu dejetui 1 si II a miriii stingi se formeaza о cuta de piele de forma triunghiulara cu baza in jos. t 4.6 Se i-а seringa in mina dreapta in felut urmator.pe cilindru se afla degetole 1, III, IV.degetuI ll-pe mansonul acului, degetut V pe piston. 4.7 Se introduce acul cu retezatura in sus la baza triungiuiui,2/3 din ac sub un unghi de 45 grade si se da drumul cute de piele. 4.8 Seringa se fixseaza cu mina stinga, iar cu mina dreapta se apasa pe minerul pistonului si se introduce lent medicamentul. Atentie. La introducerea unui medicament uleios se ver'tfica, daca nu a ajuns intr-un vas sangvin, prin retragerea pistonului. Daca nu a aparut singe in seringa - medicamentul se introduce, daca a pare se trage putin inapoi, apoi se introduce medicamentul. 4.9 Se scote brusc acul si pe locul injectat se a plica un tampon cu vata cu spirt masind putin locul. Nota: Dupa administrarea medicamentelor uleioase se recomanda aplicarea termoforului. II. D O Z A R E A SI A D M IN IS T R A R E A IN SU LIN EI Insulina - hormon secretat de pancreas, ce regleaza metabolismul glucidic in organism. Cmd pancreasul nu produce de loc ori produce insuficienta insulina (in diabet zaharat) e necesara introducerea acestui hormon sub forma de injectii. Scop: terapeutic Se elibereaza in flacoane a cite 5-10 ml solutie. Se dozeaza in unitati active (UAO. 1 ml contine 40 ori 80 UA insulina. Pastrarea - in locuri ferite de lumina, la frigider ( temperatura +4 - +8 grade С) Materiale necesare: flacon cu insulina, seringa insulinica cu ac sau seringa de 1-2 ml cu diviziuni 0,1 ml, vata sterila, alcool etilic, pensa. Q E >
Etape de executie 1. Pregatirea necesarului 2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului 2.2 Se alege locul de injectare. 3 Pregatirea a/m 4. Dozarea 5. Injeclarea Timpi do executie 1.1 Se pregateste necesarul pentru etecluaiea injectiei Se scuale llaconul cu insulina din frigider si se tine 1-2 ore la temperature camerei inainte de injectare. 2.1 Se anunta pacientul. ca insulma se administreaza inainte de masa cu 20-30 min. dupa orar strict prescris de medic Pentru a prevent lipodistrolia, se va schtmba locul injectiilor pe parpursul zilei. 3.1 A /m isi prelucreaza miinile confonri ordmului de ramura (vezi Tehnica Nr. 2) 4.1 Daca iolosim seringa insulmica (ea este gradata in unitati active) apoi se aspira din tiacon doza prescrisa de medic, plus 2-3 unitati pentru evacuarea aerului. 4.2 In lipsa seringii insuhnice, lolosin seringa obisriuita de 1-2 ml cu diviziuni 0,1 ml.doza se determina astlel 1 ml - 40 UA 0 diviziune coritme: 1 m l = 10 diviziuni 40 : 1 0 = 4 (UA) Prin urmare pentru a determina numerele de diviziuni, ce trebuie aspirate, se va imparti doza de insulina precisa la 4. Exemplu: 20 UA 4 UA=5 diviziuni sau 5'0,1 ml = 0.5 ml solutie. Se va lua cu 0,1-1 diviziune m. mull pentru evacuarea aerului. 4.3 Insulina se aspira din flacon contorm tehnicii Nr. 17. Flaconul cu insulina prolongata (durata de actiune m.mull de 8 ore) se agita inainte de aspirare. 4 4 Se schimba acul. se elimina aerul din seringa. 5.1 Insulina simpla (cu durata de actiune 6-8 ore) se mai introduce si i/v 5.2 Se badijoneaza pielea cu vata cu alcool.se /asa sa se usuce, intrucit alcoolul inactiveaza insulina! Se injecteaza strict substanta. 5.3 N u se a mesleca mtr-o seringa insulina simpla cu ce a prolongata. Ele se mtroduc pe rind cu acelasi ac, schimbindu-i doar directia, mai intii cea simpla, apoi cea prolongata. 5 4 Se va ammti bolnavului sa ia masa peste 20-30 minute. TEH N ICA N r.21 EFECTUAREA IN JECTIILO R INTRAM USCULARE Injectia Urn constitute introducerea unor solulii izotonice. uleioase sau substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac abatal la seringa Scop Inlruducearea in organism a unor subslarite medicamentoase. Lo curi d e electie: regiunea superoexterna fesiere, tata externa a coapsei, in treimea mijlocie, fata i externa a bratului in muschiul deltoid. Materiale necesare: seringa sterila, ac pentru aspirarea medicamentului si ac pentru injectia i/m. (lungimea 60 mm, d - 0.8-1,0 mm) sterile. Vata sterila, medicamentul indicat, alcool etelic. Etape de executie 1. Pregatirea instrumentelor si matenaielor necesare 2. Pregatira psihica si fizica a bolnavului 3. Etecluarea injectiei 'il 1 Timpi de executie 1.1 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare 2.1 S e anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehmcii 2.2 S e aseaza bolnavul in decubit ventral, lateral. 2.3 Se descopera regiunea aleasa pentru injectie. 3.1 Spalare pe miini cu apa curenta si sapun 3.2 Dezintectarea mimilor cu alcool. Se imbraca manusi 3.3 Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta 3.4 Se incarca seringa cu substanta de injectat, dupa verificarea fiolei, Se elimina bulele de aer. ( ~ 2 Q )
3.5 Se schimba acul < 3.6 Se dezinfecteaza locul irijectiei cu alcool. 3.7 Se mvita boinavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit. 3.8 Se intinde pielea cu degetelo miinii stingi. 3.9 Se mteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa, mcit sa ramiie 1 cm de asupra pielii. 3.10 Se verifica pozitia acului prin aspirare. 3.11 Se injecteaza lent lichidul. 3.12 Dupa injectare se scoate dintr-o data acul cu seringa. 3-13 Se maseaza locul cu un tampon cu alcool pentru a activiza circulatia si a favonza absorbtia. 3.14 Se aseaza boinavul in pozilie comoda, unde va sta in repaus fizic timp de 5-10 min. 3.15 Spalare pe miini cu apa curenta si sapun 4. Reorganizarea locului de munca 4.1 Se arunca jos deseurile de la injectii (fiole gohte. tampoane de vata se dezinfecteaza) 4.2 Se prelucrea acul si seringa - - - Com plicate ' Durere vie prin atmgerea nervului sciabic sau a unei ramuri a acestuia. Se retrage acul si se efectuiaza injectia in a/fa regiune. ' Paralize prin lezarea nervului sciatic. Hematom prin inteparea unui vas. Ruperea acului. * Infiltrat, abces. " Embohe medicamentoasa. Socul anafilactic. TEHNICA N r.22 EFECTUAREA INJECTHLOR INTRAVENOASE. PREGATIREA NECESARULUI PENTRU IN JE C T IA INTRAVENOASA trijectih intravenoasa - introducerea unei solutii medicamentoase in circulatia venoasa. Se introduc solutii izotomce sau hipertonice. Nu se introduc solutii uleioase - due la embolic. Locul de electie venele de la plica cotului, la copii. temporala. Materiale necesare: seringa sterile 10-20 ml. ace 40-60 m m sterile, 3 tampoane sterile, alcool, cuva sterila, garou, pernuta plata de musama. Etape de executie 1. Pregatirea instrumentetelor si mater, necesare. 2. Pregatirea fizica si pslhica a boinavuiui 3. Electuuroa punchei venoase. Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materiale si instrumente necesare 2.1 Se anunta boinavul si i se explica necesitatea tehnicii 2.2 Se aseaza boinavul in decubit dorsal, cu bratul in exlensie, sprijinit pe о mica perna protejata cu m usam a sau se aseaza cu miina intinsa pe speteaza scauriului. 3.1 So stabileste locul de oxecutare a punctioi. 3.2 Se aplica garou1elastic in treimea infenoara a bratului. 3.3 Cu indexul mimei stingi se palpeaza locul pentru punctie. 3.4 Se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool 3.5 Se cere boinavuiui sa inchida si sa daschida pumnul de citeva ori si sa ramina cu el inchis. - Se face punctia venei tinind seringa cu acul ca in cazul injectiei subcutane, cu degetul mainii stingi fixind vena. - Acul se introduce a proape paralel cu pielea, m ai intii.pina ajungem s/c, apoi sub un unghi de 30 grad se puncteaza vena. - Se verifica aflarea acului in vena prin retragerea pistonului: daca apare singe - acul e in vena. = ( 21 Ы
/ 4 Injeclarea medicamentelor A T E N T IE! 5. Reorganizarea locului de munca 4.1 Daca a cut a patruns in vena se deslace garoul cu mama stinga. 4.2 Se injecteaza solutia lent, verificmd din cind in cind pozitia acului in vena orir. aspirare 4.3 Cind injectarea s-a terminal se scoate acul cu seringa dintr-odata. apasmd tamponul cu alcool la locul injectiei pentru liemostaza, va fi mentinul de bolnav citeva minute. N u se mdoaie cotul pentru ca se produce hemotom! * Bolnavul se supravegheaza tot timpul administrarii injectiei. se opreste admirustratia la prima senzatie dureroasa si se verifies pozitia acului in vena. 5.1 Se arunca in cos materialele lolosite 5.2 Se dezintecteaza acul si seringa Com plicatii ' Hematomul, prin strapungerea venei * Injeclarea sol. paravenos, mamlestata prin injeclarea. tumimifiere brusca.dureri accentuate (subst. fund isilanta), necroza. So raporteaza imediat medicului care va electua infillraln locale cu ser ftziologic Lipotemie. colaps, se intrerupe ' Embolie aeriana ' Tromboflebita ' Reactii alergice, soc anafilactic. TEHNICA N r.23 PREG ATIREA SI MONTAREA APARATULUI PENTRU PERFUZIE S c o p u l Ptirtu/ ;/e ia se ''tectuiaza in cazurile cind este nevoie de a introduce in organismul uman о cantitate mai шаги. j li nd Materiale nec«.atк. Sistomul pentru perfuzie, flacon cu solutie. stativ-suport, alcool etilic, penseta stviila, tampoane de vata. Pregatirea sistemei pentru perfuzie are loc in sala de proceduri, iar perfuzia se etectuiaza in salon, bolnavul in acest caz se afla intro pozitie comoda pentru el. cutcat. Etape de executie Timpi de executie 1. Piugatiroa sistemului pentru perfuzie. 1.1. Se prelucreaza mimile, se imbraca masca. 1.2 Se coritroleaza ermeticitatea pachetului si termenul pastrarii tlaconului cu solutie. 1.3. Se deschide partea centrala a capacului metalic a 1 tlaconului cu 0 penseta nesterila, se prelucreaza capacul de cauciuc cu vata cu alcool. 1.4. Se taie pachetul,se rastoarna sistema pe masa de Iucru sterila. 1.5. Se scoate capacelul de pe acul pentru а ел se introduce in dopul tlaconului. Capatul liber at tubului pentru aer se fixeaza la flacon. 1.6. Se inchide clema sistemului, se scoate capacelul de pe acul de la capatul mai scurt si se introduce in dopul tlaconului pina la ca pat. 1.7. Se intoarce llaconul invers si se fixeaza pe stativ. 1.8. Se tine picuratorul in pozitia 0rizontala, se deschide clema. Incet se imple picuratorul pina la 1/2 dm volumul lui. 1.9. Apoi meet se umple sistema (tubul lung) pina la eliminarea totala a aerului si aparitia picuraturilor din cariula de legatura a acului pentru injectie, inchidem clema. 1.10.Se controleazu lipsa bulelor de aer-sistema este pregatita 1.11.Se pregateste cuva sterila cu acul pentru injectie, inchis cu capacelul de protectie, tamponase de vata mmuiate in alcool, tifon steril. emptastru ingustf 1 cm ), lungimea 4-5 cm (2) 2. Pregatirea bolnavului 2.1. In salon bolnavul ocupa 0 pozitie comoda. Daca bolnavul este agitat, mma se fixeaza. 2.2. Se apiica pe treimea inferioara a bratutui garoul. 2.3. Se prelucreaza regiunea cubitata cu 2 tampoane de vata mmuiate in alcool (bolnavul lucreaza cu pum nul). =K 22 )
2.4. Se fixeaza vena, intmdem pielea regiunii cubitale. 2.5. S e scoate capacelul protector de pe ac si se puncteaza vena, pumnul boinavuiui este strins. 2.6. Cind a aparut singe din ac, se scoate garoul 2.7. Se deschide demo sistemei, se uneste la canula acului. 2.8 Viteza introducerii dupa indicarea medicului. Se picura 20-40 picaturi pe minut. 2.9 Se fixeaza acul cu emplastru, tifon steril. NOTA: 1. In timpul perfuziei i/v s/m periodic controleaza stare a boinavuiui, viteza picurarii solutiei, regiunea injectiei. 2. Daca a aparut о tumefiere - acul a esit din vena, in acest caz se cauta alta vena cu acetas ac, fara at extrage 3. In caz de formare a trombului in ac se schimba acul (chiag sangvin). 4. Daca boinavul primeste suplimentar medicamente i /v, e/e pot fi introdusen prin tub pentru injectii - (unicut tub de cauciuc in sistema. 5. Uneoh pentru perfuzii i/v sunt necesare mai multe flacoane cu solutii. Se procedeaza in felul urmator: a) Se inchide clema sistemei: b) Se extrage acul din flaconul desert si se introduce in cel de-al doilea flacon dupa prelucrarea dopului cu alcool; c) Se introduce in flaconul- 2 si acul pentru aer. 6. Pentru hemotransfuzie dupa umplerea sistemei cu lichid steril se introduce acul lung si scurf in tlaconul cu singe, clema fiind inchisa. TEHNICA N r.2 4 A JUTO RU L URGENT IN SOCUL AN AFILACTIC Socut - grava tulburare functional a intregului organism, ca raspuns la actiunea unui agent aqresiv, ca urmare se mstaleaza hipoxia tesuturilor si acumularea produselor de metabolism. In stare de soc se produce perturbarea circulatiei si procesehr metabolice de ta nivelul tesuturilor. Socul anafilactic survine dupa administrarea de seruri sau diverse medicamente\pe cale parenterala. Semnele principale ate socului anafilactic: dispnee, greata, prurit cutanat, scaderea T.A., tahicardie, pierderea cu nostintei, cianoza pielei. Materiale necesare - sol: adrenalina 0,1%,izotonica,dimedrol 1%,eufilina 2,4%, corglicon 2,4%,corglicon 0.06%. oxijen umezit,seringi.ace sterile.garou.tensiometru. Obiective 1. Asigurarea conditiilor de ingrijire. 2. Masurile de urgenta. 3. Instalarea boinavuiui in pat. 4. Administrarea medicamentelor necesare. Masuri de realizare 2.1 Se intrerupe administrarea medicamentului (nu se scoate acul). 2.2 Se anunta medicut pan personalul sectiei. 2.3 Se aplica garoul pe extremitate m ai sus de locul injectat. (In afara de injectia i/v) 3.1 Instalarea boinavuiui in pat se face cu grija. 3.2 S e culca boinavul cu capul intors pe о parte la mvel mai jos ca piceoarele. 4.1 Imediat se administreaza sot.adrenalina 0.1% in doze fractionale 0.5ml in jurul locului injectat si in alt a parte a corputui subcurlan 0.5ml. ' 4.2 Daca T.A. e mai joasa decit 100ml col.hg se administr'ea za i/v 0.5ml sol.adrenalma 0,1% dizolvata cu 20ml sol. izotonica. 4.3 I/m se asdministreaza sol.de 1% de dimeprol 2ml sau sol.suprastina 2% - 2 ml sau sol. pipolfen 2,5%-1 ml. 4.4 I/v se administreaza preparate hormonale prednizolon 75-150 m g sau dexam etazon 4-20 m g sau hidrocorbzon 50-300 mg. Daca e imposibil i/v se poate admite i/m. QD=
\ 4.5 Asprarea mucozitatilor si admmistrarea 0 (2 ) urnezit. 4.6 In bronhospozm 0 sol. еипнпа 2.4% -5-tO ml i/v sau 1-2 ml sol. 24% i/m. 4.7 In insulicienta ardiaca se administreaza sol. corglicon 0.0o%-1 ml cu sol. fiziologica. 4.8 A /m supravegheaza starea bolnavului. TEHNICA N r.25 DEZBRACAREA SI IM BRACAREA BOLNAVXJLUI IN PAT. S CHIMB ARE A LENGERIEI. Lengeria de corp a bolnavului trebuie schimbata do cite ori se murdareste. Bolnavii isi schimba singuri lengeria de corp.cu exceptia celor imobilizati la pat. Sora medicaia este cea care il ajuta. S c o p u l: pastrurea igienei personate a bolnavului. Materiale necesare: camasa curata, ciarsaf, alcool, sac de lengerie folosita, fata de perna. (Tehnica este efectuate de 2 persoane) Stupe de executie 1. Dezbracarea bolnavului in pat. 2. Imbracarea bolnavului in put t НОТА: Tipuri de executie 1.1 Se anunta bolnavul,comunicindu-i necesitatea efectuarii tehnicii. 1.2 Se spala miinile cu apa curenta si sapun. 1.3 Se intoarce bolnav.in decubit lateral drept sprijinindu-l in regiunea omopatilor. 1.4 Se trage usor camasa in sus pina la torace. 15 Se readuce bolnavul cu mare atentie in pozitie orizontala pe spate. 1.6 Se intoarce apoi bolnavul in decubit lateral sting si se repeta aceeasi operahe. 1.7 0 persoana sprijina bolnavul,iar a doua scoate camasa de la spate spre cup. 1.8 Se readuce bolnavul in pozitie orizontala. 1.9 Se dezbraca mai intii bratul sanatos apoi cel bolnav. 1.10 Lengeria murdara se pune in sac. 1.11 Se acopera bolnavul cu cearsaf. 1.12 Spalarea pe mimi cu apa curenta si sapun 1.13 Se Irictioneaza cu alcool regiunile predispuse escarelor si se pudreaza cu talc. 2.1 Se imbraca cu camasa curata si incalzila intii bratul bolnavului apoi cel sanatos. 2.2 0 persoana ridica usor bolnavul,sprijinindu-l in regiunea omoplatilor. 2.3 A doua persoana trece camasa peste сариi bolnavului si о trage peste spatele acestuia 2.4 Se readuce bolnavul in pozitia orizontala. 2.5 Se trage usor camasa sub sezut. 2.6 Se acopera bolnavul cu plapuma Pentru operatii si raniti se lolosesc camasi desfacute la spate 3. Schimbul 3.1 Bolnavul se aduce pe marginea patului. lengermi de pat. 3.2 Cearsaful se rasuceste sub forma de bandaj. 3.3 In locul cearsafului murdar se asteme cearsaf curat. 3.4 Se translera atent bolnavul pe ciarsaful curat. i 3.5 Se scoate ciarsaful murdar si se indreapta cel curat 3.6 Se schimba fata de perna si lata de plapuma. 3.7 Lenderia murdara se pune in sac si se scoate din salon. i! = G ± D
TEHNICA N r.26 ADMINISTRAREA PICATURILOR IN N A S, ОСП, URECHL S copul: - terapeutic in malariile organelor respective Materiale necesare: pipeta, tampoane de vata,medicamentul. Dezinfectarea conform ordinului N 288,prin fierbere timp de 15 mm. Etape de executie 1. Administrarea * picaturilor in nas 2. Administrarea picaturilor in ochi Timpi de executie 1.1 Se asaza boinavul,inainte de picurare i se curata nasul. 1.2 Se incline capul spre spate 1.3 Se ridica putin virful nasului si se picura 2-3 picaturi in fiecare nara. 1.4 Se comprima narile. 2.1 Sora medicala isi spala miinile bine cu sapun. 2.2 Picaturile si pipeta trebuie sa he sterile. 2.3 Cu tampon steril de vata se refracta usor pleoapa de jos propunind boinavuiui sa priveasca in sus. 2.4 Se picura 1-2 picaturi pe conjunctiva pleoapei de jos si i se propune sa inchida ochii. 2.5 Surplusul de medicament se sterge cu tampon steril. 3. Administrarii urechi 3.1 Se curata ductul auditiv 3.2 Picaturile se incalzesc la temperatura corpului 3.3 Capu boinavuiui se incline pe о parte 3.4 Pavilionul urechii se trage usor la spate si sus in ureche se picura 3-4 picaturi calde. 3.5 In urehe se pune un tampon de vata pe citeva minute. 3.6 Daca e necesar de picurat in cealalta ureche, capul se intoarce invers si se procedeaza la lei. > TEHN ICA N r.27 t FOLOSIREA PATULUI FUNCTIONAL S I ANEXELE LUI, REDAREA POZITIEI CORECTE. Pentru redarea pozitiei corecle si comodebolnavului se folosesle patul functional. Scop: cunoasterea pozitiei boinavuiui in dependenta de starea de sanatate, pentru ingrijiri si examinari. Denumirea activitati 1. Folosirea patului functional si anexele lui. 2. Observarea pozitiei boinavuiui Caracteristici 1.1. Ca patul patul sa fie comod plasa lui trebuie sa fie intinsa si neteda. 1.2. Pe plasa se pune о saltea, se acopera cu cearsaf. La bolnavii cu incon- tenenta de urina se aseaza musama, acoperita cu scutec la mijloc de pat. 1.3. In caz de lipsa a patului functional, pozitia poate fi redata cu suluri, perne, scaunele. 1.4. Pozitia semisezinda se realizeaza prin ridicarea treimei superioare a patului sub un unghi de 30-45 grade. M ai des se folosesc 1-2 perne. Asa pozitie e indicate in boh respiratorii, cardio-vasculare cu dispnee. 1.5. Pozitia decliva se obtine prin ridicarea patului in partea inferioara. indicate in traume, hemoragii, unele maiadii cardio-vasculare. dupa interventii genicologice. 1.6. Alte pozitii vor fi redate cu suport, bar a. aparate. 2.1. Pozitia e determinate de starea generate si boala. Poate h pozitiei active, pasiva si fortata. 2.2. In pozitia activa boinavul se misce si se deserveste singur, nu are nevoie de ajutor. 2.3. In pozitia pasiva boinavul nu se poate deservi fara ajutor. e in stare grava. ~( 25 )
2.4. In pozitia lonala boinavul e impus de boala. are duren care slabesc in unele pozilii neoblsnuite (tracturi, apendicita, litiaza biliara, etc.). 2.5 Poziti fortata e redata in unele exploran lunctionale, toaleta igienica. administrarea medicamentelor in supozitoare. clisma. TEHNICA N r.28 IN GRUIREA PIELII, OBSERVAREA TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR BOLNAVULUI. Pe supratata pielii se elimma secretul gladelor sebacee si sudonpare. se depune praf, microbi. In urechi se acumuleaza sebum, impuritati. Din nas si ochi pot h eliminari S cop: Indepartarea murdariei de pe supratata pielii, mucoaselor si crearea starilor placute de contort. Slare de executie Timpi de executie 1. loaleta pielii I i 1.1 Bolnavii cu regim liber, daca пи a и contraindicatii, lac baie sau dus odata pe saptamina. 1.2 Bolnavii cu regim strict de pat sint ajutati in toaleta de dimmeata, seara - baie. 1.3 La bolnavii gravi cu regim indelungat la pat pot apare a descuamatii, ulceratii, intertrigou, escare. Pentru a prentimpina locurile vulnerabile ale pielii se Irictioneaza cu prosop inmuiat in apa calda sau alcool camforat.otet diluat (1 lingura la un pahar cu apa). Apoi se sterge pielea pina la uscat. 1.4 Fata, gitul, mainele boinavuiui se spala de 2 ori pe zi cu tampon de tifon inmuiat in apa calda. 1.5 Picioarele se spala de 2-3 on pe saptamina in lighean ad us la pal. 1 ighiile se (a/e nu prea scurt, pentru a evita teziuni. i Ouata pe saptamina bolriavilor gravi h se spala parul. La capatul ridicat al patului se pune pe plasa un lighean. Salteaua se protejaza cu musama si aleza. Capul bolnavuluj_atirna deasupra ligheanului. Se toarna apa, apoi se...... - < sam poneaza parul. Se clateste de 2 ori. se sterge bine. Parul se piaptana, se leaga cu basma. 2. loaleta ochtlor. 2.1 Se efectuiaza cind bolnavii au eliminari. 2.2 Sora medicala isi spala bine mainele. ^ 2.3 Se pregateste vas curat cu solutie de furacilina - 0,02% 2.4 Se mmoaie cite un tampon in solutia data se sterg pleoapete si genele de la unghiul extern spre cel intern, apoi se arunca in tava. 2.5 Celalatt ochi se sterge cu alt tampon. 2.6 Prelucrarea se repeta de 4-5 ori. 2.7 Se termina cu tampoane uscate. 3 Toaleta nasutui. 3.1 La bolnavii gravi se inlatura crustele dm nari. 3.2 Se picura 2-3 picaturi de vazelina.ulei vegetal fieri, glicerina, pentru a inmuia crustele. 3.3 Pcstc citeva minute narilc se curata cu fitiluri de vata prin miscari circulare. 4 Toaleta urectiilor 4.1 La bolnavii imobilizati la pat mult timp se curata periodic urechile. = Ca C ) 4.2 Se picura citeva picaturi H 202-3%. 4.3 Cu fitil de vata se inlatura cerumenul. 4.4 In caz de eliminari purutente urechea se spala cu sering'a Janet sau para de cauciuc: - boinavul se aseaza, sub ureche se pune tavita renala: - in seringa (para de cauciuc) se aspira solutie calda de luracilina - 0,02% (t- 37 grad С - cu mina stinga se intinde pavilionul urechii putin in sus posterior; - cu mina dreapta se introduce canula seringii in ductul audihv, se apasa pe piston ca getul de solutie se mearga pe peretele superior sub presiune - se spala de citeva ori pina solutia eliminate e curata.
5 Toalata cavitatii bucale 5.1 Se efectueazu la bolnavii gravi, inconstienti, сomatosi 5.2 Se pregatesc tampoane de tilon (mese), porttampon.tavita renala, spatula, solutii bicarbonat de natriu - 2%, prosop, glicerina. 5.3 Sub barbie se aseaza prosopul. pe el tavita renala 5.4 Se /a tampon cu porxtampon, se inmoaie in bicarbonat de natriu si se sterge limba, mucoasa cavitatii bucale. 5.5 Dantura se curata cu alt tampon. 5.6 Cind bolnavul nu poate deschide gura se apasa pe limba cu spatula. 5.7 Pielea si buzele и scale se ung cu glicerina. 6. Toaleta organelor genitale exteme 6.1 Se pregateste bazinet, musama, apa calda, porttampon, tampoane de tilon, prosop. 6.2 Sub regiunea sacrala a bolnavului se aseaza musama,bazinet. Bolnavul ia pozitia genicologica. 6.3 Spalarea se efectueaza dm partea anterioara spre anus cu un jet de apa turnat din иicior. 6.4 Poate ft folosit sapun.sampon,solutie de permanganat de caliu. 6.5 Orgamele genitale se sterg cu prosop curat. OBSERVAREA TEGUM ENTELOR SI M U C O ASELO R BOLNAVULUI Scop: descoperirea unor manifestari patologice, care permit stabilirea diagnosticului la limp si prevenire a complicatiilor. Elem. de observatie Caractenstici si forme 1. Culoarea tegumentelor. Aspectul si culoarea tegumentelor pot fi. 1. Palida (paloare) permanent in caz de anemie.instalata brusc in hemoragii, intoxicatii, soc. 2. Cianoza (nuanta albastruie) in boh respiratorii, cardio-vasculare. > 3. Hipertermie (rosata) in emotii, efort fizic, tebra. 4. Icterica (galbena) in icter, unele forme de anemie, cancer 5. Bronzata - in boala Addison 6. Bruna - in boala hepatica. 2. Transpiratie-proces riziologic, se elimina apa, reziduri. In cantitate excesiva poate duce la deshidratarea organismului. 3. Edemul esle acumularea lichidului seros in tesuturi. Se determina crestere a in volum a regiunii date, pie loa palida, lucioasa, intinsa. 4. Descuamatii-desprinderea celulelor cornoase superficiate din epiderma. 5. Eruptii cutanate-modwcari ale tegumentelor. Poate fi: 1. Localizata, in transpiratia miinilor, picioarelor (boala Bazedov). 2. Generalizata, continue sau periodica in caz de febra, pneumonie. 3. Toaleta pielii, schimbarea iengeriei, pudrarea cu talc, folosirea la dezodorantilor. Edemul poate fi: 1. Localizat.izolat pe о portiune a pielii in muscatura de insecte, la pleoape in boli renale inflamator de culoare rosie, alergic se instalaza rapid. 2. Generalizat (anasarca) cu acumulare de lichid in cavitatile seroase a organismului, с restore a in greutato, oligurie. 3. Se va urmari diureza, biluntul hidric. 4. Se va cintari bolnavul zilnic 5. Bolnavul sa respecte dieta prescrisa. Se va observa: 1. Caracterul descuamatiei-furfuracee, lamelara. 2. Regruni unde are lor descuamatia. 3. Timpul aparitiei. 1. Ele pot fi: Papule, macule, vezicule, pustule. 2. Sint determinate de boh infectioase (scarlatina, rugeola,varicela):de reactii alergice.actiunea toxica a unor medicamente. ( 27 )-
6. Hemoragii cutanate 1. Pot ft in: - Tulburari de coagulare a singelui, iragilitate capilara exagerata, traurne cu t lezarea pielii. 2. Se manifests prin: - petesii - hemoragii mici purictiforme, rpfunde - echimoze - pete mari hemoragice - hemoragii externe, nazaie, gingivale, voma cu singe, melena- - scaun cu singe. A T E N T IE : Aparitia oricarei manifestari patologice la un bolnav va fi adusa la cunostinta medicului si va fi notata in condica de predare a serviciului, pentru ca boinavul sa fie urmarit in continuare. TEHN ICA N r. 29 PKOFILAXIA S I TRATAMENTUL ESCARELOR Escara: leziunea profunda a tesuturilor prin iritarea insuficlenta datorita compnmarii lor mai indelungale intre proeminente osoase si un plan dur. Regiunile predispuse escarelor corespurid punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. - in decubit dorsal: regiunea occipitala. a omoplatilor, sacra/a, a feselor, coatelor si calciilor. - in decubit lateral: regiunea trochanteriana, regiunea interna si externa, ale genunchilor, interna si externa maleolare. - in pozitia senzidala: regiunea ischiatica. Bsacara apare ca о placa alba, rosie, violeta sau neagte, secundara eschemiei si devitalizarii regiumloi piedispuse. M aterialele necesare: sol. de spirt camforat, pudra de talc, colac de cauciuc sau pem a elastica, colac do vata sau inele, lengerie curata. Etape de executie 1. Pregatirea mstrumentelor si matenalelor necesare 2. Pregatirea fizicti si psihica a boinavuiui Timpi de executie 1.1 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare efectuarii toaletei. 2.1 Se explica boinavuiui utilitatea tehnicii. 2.2 Se etectueaza cu rigurozitate toaleta boinavuiui imobilizat la pat. 3. Efectuarea tehnicii. 3.1 Dupa toaleta, se sterg bine tegumentele prin tamponare. 3.2 Se inspecteaza tegumentele bolnave. 4 Masajul regiurulor expuse 4.1 Se etectueaza masajul regiunilor piedispuse escarelor, cu alcool diluat, executind miscari largi in sens circular: local, in jurul punctelor dureroase; sistematic, la nivelul sezutului, regiunilor fesiere, sacrale, spatele, calciilor, coatelor, minutios; se m aseaza protund, energic, dar fara brutalitate, timp de 10 min. 4.2 Se pudreaza cu talc. S. Schimbarea lengeriei de corp si asezarea colacului t 5.7 Se imbraca boinavul cu lengerie curata, se pudreaza cu talc. 5.2 Se asigura boinavuiui un pal comod, cu lengerie curata, uscata, cearsaful bine intins, fara cute, о saltea antidecubit din burete sau pneumatica compartimentata. 5.3 Se indeparteaza din pat resturile alimentare si obieaele ce ar putea duce la comphmare tulburari locale de circulade: nasturi, medicamente, bucati de gips. 5.4 Se intindo bine lengeria de corp a boinavuiui: sa nu formeze cute. 5.5 Sub regiunea sacra/a a boinavuiui se aseaza un colac de cauciuc umflat moderat acoperit cu un material textil si pudrat cu talc. 5.6 Sub regiunea calcaneana so aseaza co/ad de vata sau inele, pudrate cu talc. 5.7 Pentru sustinerea coatelor se aseaza vata sau inele pudrate. Deasem e- nea pentru sustinerea regiunii occipitale la bolnavii in stari grave imobilizati in decubit dorsal, precum si intre genunchi, daca boinavul sta in decubit lateral = ( 2 8 )
5.8 In momentul asezarii plostii in locul de sprijin al sezutului pe metal se plaseaza о pernuta 6. Reorgantzarea locului de munca. 6.1 Se introduce lengeria murdara si umeda, prin miscari lente, in sacul de lengerie murdara. 6.2 Se aseaza in ordine substantele folosite in dulapul de medidcamente". TRATA M ENTU L E S C A R E L O R Etape de executie 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare. Timpi de executie 1.1 Colacul de cauciuc, fata de perna, sol. dezinlectanta, preparate medicamentoase. 2. Tehnica efectuani 2.1 Bolnavul se intoarce pe о parte si pe alta de citeva ori pe zi. 2.2 Zilnic se scutura asternutul. 2.3 Se apiica colacul de cauciuc. 2.4 Tegumentele se frectioneaza zilnic cu sol. de spirt camforat. 2.5 Se iradiaza tegumentele cu raze ultraviolete. 2.6 In incontinenta de urina se efectueaza tualeta intima. 2.7 In caz de aparitie a veziculelor pe piele, ea se unge cu sol. de verde de briliant.se aplicqa un pansament steril. 2.8 In escarele formate, se inlatura tesuturile necrotizate, rana se acopera cu un servetel steril imbibat cu sol de KMn04, care se schimba de 3 oh pe zi. 2.9 Cind rana sa curatit se apiica unguente Visnevschi sau emulsie de sintomicma. TEH N ICA N r.30 OBSERVAREA S I NOTAREA RESPIRATIEI Respiratia - functia organismului prin care se realizeazaaportul de oxigen rtecesar procuselor i/hale.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon, rezultat din acestea. Scop: pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor. prognosticul bolii. Caracteristici ale frecventei respiratiei: supta,regulata,ampla,pe nas.lenta.protunda. Materiale ncesare: ceas cu secundar.foaie de observatie.stilou (pix) cerneala albastra. Etape de executie Timpi de executie 1. Pregatirea materialelor. 1.1 Se pregatesc materialele necesare. 2. Pregatirea bolnavului 2.1 Se aseaza bolnavul in deculit dorsal. 2.2 Nu se anunta bolnavul. Astfel se modifica ritmul respirator (nu se mai obtin vaiori reale). Se prefera perioada de somn a bolnavului. 3. Efectuarea tehnicii. 3.1 a) Se numara frecventa miscarilor de respiratie.prin inspectie (cind bolnavul este treaz, constient sau cind doarme). b) Se aseaza miina usor, cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. 3.2 Se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracic), timp de un minut. 4. Notarea cifrica. 4:1 Se noteaza citric in carnetul propriu de observatii medicale independente". Oe exemplu: Niculescu V. salonul 3, pat. 4 17V R D =26 r/min 18V R D = 2 4 r/min Rs=30 r/miri Rs=24 r/min 5. Notarea grafica. 5.1 Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de cuioare albastra si se uneste cu о lime cu valoarea antenoara. 5.2 Pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc doua respiratii.
6. Inlerpretaroa rezultaieior 6.1 Frecventa miscarilor respiralorii variaza in functie de: sex. virsta, pozitie, temperatura mediului a mutant, starea de veghe sau somn. 6.2 In starea fiziologica, curba respiratprie merge paralel cu cea a lemperaturii si a pulsului. 6.3 Patologic, respiratie dificila (sete de aer) a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator:lahipnee(pohpnee) b) dispnee cu ranrea ritmului respirator: bradtpnee (12-10-8 resp/mm): c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei: dispnee Cheyne- Stockes - respiratie cu arnphtudmi crescinde pina la maximum si apoi scazind pina la apnee ce duzeaza 10-20 s, dispneea Kussmaul - respiratie in palru timpi, о inspiratie urmata de о scurta pauza si о expiratie scurta,. zgomoloasa, dupa care urmeaza о alta pauza scurta. TEHNICA N r.31 M ASURAREA SI NOTAREA PULSULUI. Cahtatile pulsului: frecventa (rapiditatea), ritrnicitate (regular/tale), amphtudme ( mtensitate), volum (tensiurie), debitul sistolic, elashcitatea arteriala, presiunea arteriala. S c o p u l obtrinerea de (ntormatii privind starea anatomo-lunchonala a inimii si vaselor. M ateriale necesare с/as cu secundar sau cronometru. creion rosu.pix cu pasta rosie sau stilou cu cemeala rosie, loaie de tempertura. O b se rvatii: ' masurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaos fizic si psihic. Masurati pulsul pe durata uriui minut intreg (pentru a obtirie valori exacte). ' Notati unediat valorile obtinute la masurarea pulsului. * Notati valoarea obtmuta cu majuscule inclusiv ora. daca pulsul a fosl masurat in frison sau in situatie do lascies rosu. ' Administiarea unor medicatii (digitala, oxigeri etc.) oblige la masurarea pulsului la interval de 1/2 ora. 1 ora, 2 ore. ' Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad creste cu 8-10 pulsatii pe minut. Etape de executie 1 Piegatirea bolnavului 'a) fizica b) psihica 2 Executia propriu-zisa a tehmcii. A. M asuiarea in artera radiala. B. Masurarea in aceeasi succesiune d e timp in alte artere: carotida, cubitala, humerala lemurula, poplitee Ubiala posterioara, pedioasa >' I 3. Notarea cifrica in carimtul propriu. 4 Notarea grfica (in foaia de temperatura a bolnavului) J Timpi de executie 1. Se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul. 2. Se explica bolnavului m odul de masurare, о stare emotiva creata de necunoscut ii poate modifica valoarea pulsului. 3. Bolnavul se menline in stare de repaos fizic si psihic 5-10 mm. cu bratul spnginit, pentru relaxarea muschilor antebratului. 1. Spalarea pe miini cu apa si sapun. 2. Se prelucreaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelului. 3. Se fixeaza degetele palpatoare pe traectul anerei si cu ajutorul policei se imbratisaza antebratul la acest nivel. 4 Se exercita о usoara presiune asupra peretelui arterial cu virful degetelor (index,mediu si inelar) de la mma dreapta si se percepe zvicniturile plirie ale pulsului. 5. Se numara zvicniturile percepute urmmd secundarul cronometruiui sau cisului, timp de un minut (se incepe numararea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut). Se notaza iri carnetul propriu riumele si prenumele bolnavului, salonul si patul, data, valorile masurate D (dimineata) sau S (seara). 1. Pe fiecare Imie subtire orizontala a foil de temperatura se socotesc pulsatii dupa 100 unde pulsatile. 2. Pe ordonata se noteaza frecventa (numarui zvicniturilor pe minut), iar pe abscisa Ompul cind sa masurat). 3. Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului. 4. Se unesc punctele notate cu о linie rosie si se obtine curba pulsului. = C 3 0 )
5. Reorganizarea locului de Foaia de observatie clmica se aseaza in dosarul salonului. munca. 6 Interpretarea funcliei pulsului. 1. Frecventa pulsului variaza fiziologic dupa virsta, emotii, efort. A. Variatii tiziologice ale Irecventei pulsului: - puls tahicardiac (accelerat) in: orostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei - pulsul bradicardiac (rant) in: decubit, stare de repaos, liniste psihica. B. Variatii patologice ale calitatilor pulsului: - frecventa - puls - tahicardiac (mai rapid) sdau bradicardiac (mai rar). - ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic; - amplitudinea - puls cu amplitudme mica, filiform sau puls cu amplitudine crescuta; - acceleritatea - puls saltaret (cresterea rapida a tensiunii urmata de о cadere brusca) sau puls lard (cadere lenta). TEHNICA N r.32 M ASUKAREA, NO TARE A, S I IN TERPRETAREA TENSIUNII ARTERIALE. Tensiunea arteriala (TA) - presiunea excitata de singele circulant asupra peretilor aneriali. Factorii determ inanti - debitui cardiac, forta de contractie a inimii, elasticitatea si calibrui vaselor, viscozitatea singelui. Valoarea TA e determinate de forta de contractie a inimii, ca va fi mai mate in sistola - tensiunea arteriala sistoiica (maxima) si mai mica in diastole - tensiunea arteriala diastolica (minima) Diferenta dintre TA sistoiica si diastolica se numeste tensiunea pulsativa sau diferentiala. Valorile TA depmd de tonusui neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul singelui circulant si al urinei. Scop: descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii si avselor. Materiale necesare: tensiometru, stetoscop, сгеюп, pix, foaie de temperatura. Etape de executie Timpi de executie 1. Pregalirea materialelor. 1. Controlul starii de functionare a mstrumentelor si aparatelor. 2. Pregatirea fizica si psihica a boinavuiui. 2.1 Se informeaza boinavul asupra scopului invesligatiei. 2.2 Se explica masurile necesare pentru о masurare corecta: 15 min. repaos inainte de masurare, calmare psihica. 3. Executarea lehnicii. 3.1 Boinavul va fi in pozitie culcata sau sezinda. Mima semiindoita in cot la nivelul inimii. Pozitia boinavuiui sa fie comoda, deoarece incordaea muschilorduce la ridicarea TA. 3.2 Manometrul tensiometrului se aseaza in apropiere fara vizibilitate pentru bolnav. 3.3 Se aplica mansula pe bratul boinavuiui spriginit si in extenzie. 3.4 Se palpeaza artera humerala si cu mima stinga se fixeaza membrana stetoscopului pe ea si ulinele in urechi. 3.5 Cu mima dreapta se pom peaza aer m manseta pneomatica cu para de cauciuc pina la dispahtia pulsului. 3.6 Privind manometrul se descomprima progresiv aerul dm manseta cu ajutorul ventilului pom pei de aer pina cind se aude zgomotul pulsului si se va observa gradatia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsalive. 3.7 Se memorizeaza valoarea tens. -T.max -indicata de manometru 3.8 Se continue decomprimarea, ascuttind zgomotele pulsului si urmarind operatiile manometrului pina la disparitia ultimei unde pulsatile 3.9 Se memorizeaza a doua valoare-t.mirt-indicdata pe manometru. 3.10 Fara a scoate manseta se repeta de 2-3 ori si se iau rezultatele mmime. 3.11 Se indeparteaza manseta de pe bratul boinavuiui. 31 )=
4. Reorganizarea lo ului de murica. # I So aseaza tensiometrul si stetoscopul pe tava medicala. 4.2 Se aseaza boinavul in pozitie comoda. 4.3 Spa/area pe miini cu apa si sapun. 4.4 Se dezinfecteaza stetoscopui cu tampoane de vata cu alcool. 4.5 Se aseaza aparatul in dulapul pentru mstrumente si matenale medicale. 5. Nolarea cifrica. In cametul propriu se noteaza citric valorile tensiunii masurate, F.N.P. boinavuiui, salonul, data. 6. Notarea gratica. 6.1 Se noteaza gratic in foaia de temperatura cutoare albastra hasurat. 6.2 Se socoate pentru fiecare diviziune citi mm a coloanei de mercur contine si se inregistreaza in foaia de temperatura. 7. Interpretarea rezultateior 7. t Valorile nor male si patologico in functie de virsa Virsta(ani) T.A max. (mm c.d.m) T.A. min. (mm c.d.m) 1-3 7 5-9 0 50-6 0 4-1 1 9 0-1 1 0 5 0-6 5 1 2-15 110-120 6 0-7 5 2 0-5 0 115-140 7 5-9 0 peste 50 150 90 7.2 Valorile tensionale mari do valorile normaie se numeste bipertensiune arteriala, iar cele mai mici-hipertensiune arteriala. O B S E R V A T II: ' Etecluati cu grija pregatirea fizica si psihica a boinavuiui. " Pentru masurarea T.A. la acelas bolnav, foiositi intotdeauna acelas aparat. * Nu apticati manseta prea strins deoarece pofela sa se intrerupa circulatia. ' Nu discutati lezuitatele obtinute cu boinavul. Aparatele vor fi verifiable anuai de specialisti. TEHN ICA N r.33 AD M IN ISTRAREA OXIGENULUI UMEZIT Oxigenul uscat excita ca lie respiratorii. Bolnavilor se administreaza 0 2 umezit prin aparatul Bobrov sau dozimetru. S cop: combaterea sau micsorarea hipoxiei si hipoxemiei. Se administreaza in dereglarea ventilatiei pulmonare, edem pulmonar.boli infectioase grave, insuficienta cardiac a. M atenale necesare: catetere nazale (sonde) N12, sistema centralizata; dozimetru sau aparatul Bobrov cu apa. vaselina sterila, emplastru. Etape de executie Timpi de executie Nota 1. Administrarea 0 2 1.1 Baloanele cu 0 2 sa afla in incapere 1. Qaca 0 2 nu e umeumezit prin sonda speciala izolata (subsol), si 0 2 ajunge zit, poate pmvoca nazala. in saloanu prin sistem de conducte metalice uscarea si arsun apoi se umezeste in dozimetru sau in apara ale mucoase cailor tul Bobrov, in care se toarna pe jumatate respiratorii. apa, in edem pulmonar - alcool. 12 Sondele (catetere) se sterilizeaza prin 2.Balonul cu 0 2 se fierbere. pastreaza in pozi 1.3 Se masoara distanta de la aripa nazala tie verticala, fipina la ureche xe t de perete, la 1.4 Cavitatea nazala se curata. rece, la distanta 1.5 Sonda nazala se unge cu vaselina si se de surse de calduintroduce in meatul mazai inferior. Capatul r a, 1urn in a soarelui sondei va fi in vestibulut fanngean. Balonul cu 0 2 medi- - ( 3 2 ) ------------------------------
1.6 Sonda nazala se fixeaza pe fata cu em - cat va fi albastru plastru. cu inscriptia"m" 1.7 Se deschide ventilul dozimetrului, ca 3.Pentru preveirea viteza 0 2 sa Tie de 2-3 l/mm. exploziilor, per- 1.8 Pentru a evita uscarea si lezarea rnucoa soanele ce lucreasei se va schimba pozitia sondei in alt meat za cu instalatiile nazal si se vor face intreruperi. de 02, trebuie sa 1.9 Sonda nazala poate fi fizata uneori aiba miinile curalinga nari cu emplastru. te, sa nu fie murdare de ulei, vopsea. 4. Cind se deschide nu se sta cu fata spre reductor 0 2 poate esi sub presiune mare. 2. Administrarea 0 2 2.1 Implerea pernei cu 0 2 se face in felul Dupa necesitate prin perna cu oxigen. urmator: tehnica se repe- (cortul cu oxigen) ta de citeva ori. - se scoate pilnia, iar tubul de cauciuc se uneste cu redudorul balonului cu 02 - se deschide incet ventilul redudorului si ventilul pernei - dupa implere ventilul pernei se inchide - se uneste pilnia 2.2 Pilnia se prelucreaza cu alcool si se imbraca cu servetel de tifon umezit. 2.3 Pilnia se apiica la gura bolnavului. se deschide ventilul si se apasa pe perne TEHN ICA N r.34 M ASU RAREA, NOTAREA S I INTERPRETAREA TEMPERATURH COKPULUI. Temperatura corpului apare in urma proceselor oxidative in organism. Termoreglarea inseamna tunctia organismului de a mentine echilibrul intre termogeneza (producerea caldurii) si termoliza (pierderea caldurii) la mvel constant de 36-37 grad.c. S copul: descoperirea unor modiflcari patologice ale valorii t grad.c. corpului. Locul de masurare: cavilatea axilara, bucala, regiunea inghinala, in rect si vagin. Materiale necesare (utilajul necesar): termometru medical, tampoane de vata si servetele de tifon nesterile; prosop individual: sapun sau detergent, pahar cu 3/4 solutie de cloramina 1%; sticla cu и lei de vazehna.sticla cu alcool etilic. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor si instrumentelor. 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. 3. Efectuarea tehnicii A. Masurarea in axila. Timpi de executie 1. Se pregatesc materialele necesare. 2. Termometrul se verifica pentru а-i observa integntatea, fundionalitatea si daca mercurul este coborit rezervor. 3. Se sterge termometrul de sol.dezinfedanta (irita tegumentele). 1. Se anunta bolnavul. 2. Bolnavul se culca comod in decubit dorsal cu capul pe perna sau in pozitie sezinda, pe scaun. 1. Se ridica bratul bolnavului. 2. Se sterge bine axila bolnavului cu prosopul sau cu tampoane de vata. 3. Se controleaza daca nu sint procese inflamatorii in axila. СЮ -
( I ' " B. Masurarea in cavitatea bucala (se toloseste termometrul utilizat numai in acest scop.) 4. Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele. 5. Se apropie bratul bolnavului dt- hunchi cu antebralul Hectat pe suprafata anterioara a toracetui: 6. Se mentine termometrul timp de 10 min. 7. Se scoate termometrul din axila bolnavului. 8 Se sterge termometru cu servele de Шоп uscat si se citeste gradatia. 9. Tmut strins ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide ca i ercurul sa coboare in rezervor. i. Sc aseaza termometrul la toe. 1. Se clateste termometrul cu apa rece. 2. Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba. 3. Se atrage atentia bolnavului: sa tiria gura inchisa 5 minute, sa nu strice termometrul cu dintii. 4. Se scoate termoteitul si se citeste. C. Masurarea rectala. 1 Se unge rezervorul termometrului cu ulei de vazelina. 2. Cind bolnavul she si poate, isi introduce singur termometrul in red. Cind bolnavul nu poate aseiat in decubit dorsal sau lateral i se introduce usor rezervorul termometrului in red cu miscari de rotatie. 3. Se mentine 3 minute. 4. Se scoate termometrul si se sterge cu tampon de vata cu aicool. 5. Se citeste gradatia. 4 Notarea cifrica. 1. In Carnetul de observatii medicale mdependente" se noteaza numete bolnavului, data, valoarea cilrica a temperaturii obtinute. 5. Notarea grafica. 1. Se noteaza grafic cu un p u n d de culoarea atbastra in loaia de temperatura, pe verticala coiespunzatoare dale/ s/ timpului. 2. Pentru Песаге diviziune a foii, se socotesc 2 diviziuni de grad. 3. Se uneste cu valoarea anterioara printro tinie atbastra. Se obtine curba termica 6 inierpretarea rezultatelor 7. Fteorganizarea locului de munca. 1. Temperatura normala (fiziologica): 36-37 grad.c. 2. Valon patologice - hipertermie: 37-38 grad.c. - subfebrie, 38-39 grad.c. - febra moderate; 39-40 grad.c. - lebra ndicata, 40-41 grad.c - hiperpirexie. 3. Hipotermie - sub 36' grad. C. 1. Se scutura termometru pina cind Hg coboara in rezervor (termometrul se tine ca un creion in timpul scrisului). 2. Se spala termometrul cu apa curata si delergenti sau sapun. 3. Se spala paharul si se schimba solutia dezinfedanta. 4. Se introduce termometrul in paharul cu vata pe fund. C O N TR A IN D IC A T II 1 Nu masurati temperaturair cavitatea bucala la bolnavii agitali, cu respiratia nazala dificila, sau inllamatii bucale. 2. Nu masuiah rectal la bolnavii agitati, cu inllamatii anale, redale, cu operatii rectale. TEHNICA N r.35 IN G RUIREA BOLNAVILOR FEBR1LI IN FRISON, CRIZA, LIZA. In evaluarea febrei deosebin 3 perioade : 1) Perioada de crestere a febrei Se caracterizeaza prin predominarea termogenezei fata de termoliza. Termohza e scazuta din cauza spasmutui puternic at vaselor dermate, pielea este rece la patpatie, transpiratia e scazuta. Aceasta crestre brusca a temperaturii corpului e si spasmarea pronuntata a vaselor periterice due la aparitia senzatiei de trig, frison, bolnavul nu se poate incatzi chiar invehndu-se cu citeva plapume In acest timp simte indispozitie, dureri de cap, dureri musculare si articulare.... _..........
2) Penoada de ndicare conslanta a temperaturii. In aceasla penoada vasele dermale se dilata, sporeste transpiratia si cedar о a temperaturii si se echilibreaza ca termogeneza care e inaita. Ca rezullat cresterea temperaturii se intrerupe si temperatura se mentine la acest nivel inalt. In aceasta perioada boinavuiui ii este foarte cald, transpira putemic, are slabiciuni pronuntate, uscaciune in gura, dureri de cap si potta de mincare scazuta. In temperatura de 39-41 grad. C. poate sa se deregleze cunostinta, iar in febra mai sus de 41 grad. C. pot aparea delirui si halucinatii, boinavul poate sa cada jos, sa sara de la etaj, sa se traumeze. 3) Perioada de scadere a temperaturii. Se caracterizeaza prin predominarea termolizei asupra termogenezei. Termoliza se poate petrece brusc in decurs de о ora si a sa о scadere se numeste prin criza.scaderea treptata in decurs de citeva zile de numeste scadere prin liza. Cind temperatura scade prin criza se dilata brusc vasele dermale si poate sa duca la scadere a brusca a temperaturii arteriala si pulsul devine filiform (aparecolapulsul). Bolnavii о suporta greu, au о slabiciune nemaipomenita, transpiratie abundenta. pielea devine patida acoperita cu sudoare rece, lipicioasa, membrele red. In aceasta stare au nevoie de ajutor urgent. Scopul: De a cunoaste perioerdele febrei si acordarea la timp a ajutorului necesar. Etape de executie 1. Ingrijirea bolnavilor in frison 2. Ingrijirea boinavuiui in febra inaita constanta. 3. Ingrijirea boinavuiui in termoliza prin criza. 4. Ingrijirea boinavuiui in termoliza prin liza. Timpi de executie 1.1 Boinavul se inveleste cu plapuma. 1.2 La picioare se aplica termofoare. 1.3 Se da de baut ceai cald. 1.4 Calmare si liniste psihica si fizica. 2.1 Se dau bauturi in abundenta ca sucuri, fierturi de legume, ceai cald de tei, macies, ape minerale fara gaze. 2.2 Alimentarea frecventa 6-7 ori in cantitati mici cu hrana usor digerabila in stare lichida sau semilichida. 2.3 In dureri de cap a^licarea pungii с и gheata sau compresei red. 2.4 In xerostomia (uscaciune in gura),ragade mucoasa cavitatii bucale se badijoneaza cu sol. de hidrocarbonat de sodiu 2 % buzele se ung cu vazelina, glicerina, crema pentru cop/7. 2.5 In delir. halucinatii va ft post individual pentru supravegherea boinavuiui. 2.6 Permanent se ia pulsul, respiratia, TA. 3.1 Asistenta medicala cheama urgent medicul. 3.2 Scoate perna de sub capul bolnavului.iar picioarele se ndica cu 30-40 cm. mai sus de nivelul corpului. 3.3 La picioare se aplica termofoare. 3.4 Dupa indicatia medicului se administreaza cofeina, cordiamina, sulfocamfocaina, mezatona etc. 3.5 Lingerie de corp si de pat se schimba des. 3.6 Se inveleste cald boinavul. 3.7 Se da ceai duice. 4.1 Este о forma favorabila de scadere a temperatur. in decurs de citeva zile. Boinavul о suporta bine. E necesar de tualeta pielii si bauturi abundente. TEHNICA N r.36 INTOCMIREA FO B DE AUMENTATIE ZILNICA 1. Sora medicala de salon scne in fiecare dimineata foaia de alimentatie in 2 cxemplare: Un exemplar pentru sufragerie. Nr. salon Numele si numele de familie a boinavuiui Nr. dietei 1 Munteanu Ion 5 2 Paduraru Elena 10 ( 35 )-
Al aoilea exemplar о da surorii sefe Dieta Nr. 1a 1 5 7 9 10 15 0 Nr. de bolnavi 2 4 3 5 1 5 10 1 2. Sore seta sum eaza dalele de la posturi, le sem neaza la setul sectiei si transmile foaia de alimentatie zilnic a (ca ex.2) la bucalaria spitalului. 3. Sora-dieticiana a spitalului alcatuiesie meniul-repartihe pentru loti bolnavii. 4 Pentru bolnavii iniernati curind se alcatuiesie о loaie de alimentatie suplimentara si se trimite la bucatarie. TEHN ICA N r.37 ALIMENTATIA ACTIVA, PASIVA SI A RTIFICIA LA A BOLNAVELOR. Sora medicaia raspunae de alimentatia bolnav/lor Repartizarea hranei о face bufetiera cu surorile do salon sub controlul surorii superioare. In fiecare sectie este sufragerie si bufet cu aparate deincalzit hrana, dulapuri pentru vesela. Irigider. lavoare. Etape de executie 1. Alimentatia active. 2 Alimentatia pasiva 3. Alimentatia artificaiala Timpi de executie 1. Bolnavii. care se deservesc singuri, iau masa in sufragerie. La о masa vor ti deserviti 4 bolnavi pe aceeasi dieta. 3. Se anunta bolnavii sa vina la masa, mvitindu-i sa se spe/e pe miini 4. Bucatele se servesc pe rind, pe masura ce le consume 5. Se observa daca bolnavul a consumat portia in intregime, daca nu se afla motivul, se iau masuri de inlocuire. 6. In unele cazuri masa poate fi servita in salon. 1. bolnavii, care nu se pot deservi singuri, vor fi ajutati si hraniti in salon (in imobilizare, paralizii, gravi etc). 2. Se pregateste: tava, сапа de supa-gaveuza, vesela, tacimuri, servet, masuta speciala ^ Bolnavul se aseaza in pozitie semisezinda, rezemat de perne. La git se aseaza prosop. 4. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului, pe ea tava cu felurile de hrana. 5. Se serveste cu lingura portii mici, lichidele se dau cu gaveuza sau cu paharul. a) Alimentatia prin sondaj gastric (la bolnavii inconstienti, cu dereglare a deglutitiei etc) 1. Se pregatesc materialele necesare: sonda gastrica, pilnie, hrana lichida. 2. Se masoara sonda de la ombilic pina la dintii incizivi (40-50 cm), se noteaza. 3. Sonda se umezeste, se i-а ca pe un creion Cu mina slinga se apasa cu spatula pe limba si se introduce sonda pina la semn. 4. Se uneste pilnia si su toarna lichidul la 7 corpului. 5. Sonda se extraye. b) Pnn clisma (in inflamatii, plagi, varice evacuatoare) 1. Se lace dupa clisma evacuatoare 2. Se introduc lichide: glucoza 5%, sol. NaCI 0,9%, sol Rmgher. 3 Se introduce per rectum cu para de cauciuc, sau cu irigatorul picatura cu picalura 100-200 ml. c) Pnn periuzie mtravenoasa. (cmd nu e posibila introducerea alimentelor prin tubul digestiv) 1 Se pregateste sistemul de periuzie cu sol. izolonica, glucoza 5%, 10% d) Prin fistula. (in ocluzie esotagiaria) - C M D
1. Se efectuaza pe cale chirurgicala. In fistula se introduce о sonda prin care hrana se toarna in stomac cu о pilnie. 2. Hrana incalzita cite 50 ml de 6 ori pe zi. 3. Se aplice un pansament uscat si steril.......... TEHNICA N r.3 8... OBSERVAREA, M ASU RAREA S I NOTAREA DIUREZEI. Diureza inseamna procesul de lormare si eliminare a cantitatii totale de urina in 24 h. Materialele necesare: vase cilindrice gradate cu git larg sau borcane gradate, foaia de temperatura, creion sau pix cu pasta albastra. Etape de executie Aprecierea diurezei Timpi de executie A. Observarea diurezei. 1. Se va observa htmul mictiunilor: a) normal = 5-6 / 24 ore la barbati: 4-5 /2 4 ore la femei. b) Patologic=ritm cresjut (polakiurie): mai mult noaptea (nicturie). 2. Se vor observa tulburari de mictiune: a) polakiurie = mictiuni frecvente, ca cantitati mici; b) anurie = sau retentie de urina, c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri, d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu dereglari neurotice.dupa virsta de 3 ani). e) victuhe - egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii. B. M asurarea diurezei 1. Pregatirea materialelor 1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilsta pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera 2. Recipientele vor fi etichetate cu numele bolnavului.sectia, salonul. 2. Pregatirea bolnavulului 1. Se spune boinavuiui ca ba se urineze numai in vasul prevazut si sa nu arunce urinatimp de 24 ore 2. Se ivita boinavul imobilizat la pat ca inainte de defecare sa urineze. 3. Efectuarea tehnicii 1. Spalarea miinilor cu apa si sapun. 2. Se incepe colectarea dupa un orar fix valabil pentru toti bolnavii sectiei. 3. Se mvita boinavul sa urineze si se arunca aceasta urina la ora 8 dimineata. 4. Se colecteaza in vasele gradate toata urina emisa pina a doua zi la ora 8, adaugindu-se si urina acestei emisii. 5. Se citeste gradatia care indica urina emisa in 24 ore 6. Spalarea miinilor cu apa curenta si sapuri. C. Notarea diurezei. 1. NuUirua cifrica. 1. Se noteaza cifric in Cametul prupnu de obsuivalii medicale indeperi- dente", in fiecare dimineata: numele boinavuiui, salonul, data si cantitatea de urina eliminata in 24 ore. 2. Notarea grafica 1. Pentru fiecare linie orizontala a foil de temperatura se socot 100 ml. urina 2 Se noteaza grafic cu creionul albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective. 3. Reorgamzarea locului de munca 1. Vesela in care a fost colectata unna in 24 ore se pastreaza in incapen racoroase, pentru a prevent descompunerea urinei. 2. La urina colectata se adauga citeva cristale de timao care impedica fermentatia, dar nu modifica reactiile chimice. СЖ>
4. Interpretarea rezultatelor 1. Valor lie liztologice normale penim femst - 1000-1400 ml/24 ore. barbah 1200-1800 ml/24 ore. 2. Valors patologice: poliurie - peste 3000 ml'24 oie oligurie - sub 700 ml/24 ore; anurie - absenta unnei in vezica. 3. Se vor observe calitatile unnei: a) culoarea: normal - galben deschisa: palologic brun inchisa si spuma - in icier: rosie deschisa pina la bruna - urina cu singe - hematune; b) miros: caraclerislic; amoniacal (in lernwnlatia alcalina intravezicala); aromatic, de Iructe in diabet. c) aspectul.-normal = clar,transparent, palologic = tulburare rare (saruri, puroi, microbi, calculi) O B S E R V A T II: 1 Daca bolnavul nu este educat sa urineze in urinar, valoarea diurezei nu este reala. 2. Datele lumizate au valoare reala daca diureza este urmata zilnic si in paralel, notmdu-se in loaia de temperatura: cantitatea de lichide pierdute prin transpiratia, varsaturi, diaree si graficul evolutiei greutatii corporate. TEH N ICA N r.39 INGRIJIRCLE IN INTOXICATIILE ACUTE. N otiune: Otravirile sau intoxicatiile sunt un numar mare de boli care apar in urma patrunderii in organism a substantelor toxice pe cate digestive, respiratorie.dermala si parenterala. Otravirile si intoxicatiile pot fi intimplatoare, premeditate, prolesionale si domiciale. O TR A V IR E A C U C O 2 1 2 Acordarea ajutorului urgent V I ' Otravirile se intilnesc la intreprinderi si domicihu. 1. Scoaterea victimei din incapere la aer curat. 2. Se deschee imbracamintea, de incalzit cu termofoare, de administrat 0 2 sau carbogen, sa miroase solutie amoniacala 3. Respiratia artificiala in decurs de cite va ore. 4. Se admistreaza hrom osm on i/r (amestec de metilen albastru 1 % - 50 ml. si glucoza 40% - 50 ml.) 5. In cazuri grave emisie de singe 300-400 ml. apoi transfuzie. 6. In dereglarea respiratiei solutie lobelina 1%-1ml.sol Coleina 10% - 1 ml, Cardiamina 2 ml, sol. adrenalina 0,1 %-1 ml. 7. In excitatii si convulsii - microchsma cu cloral hidrat. OTRAVIREA CU A LCO O L 1 2 Acordarea a/utorului urgent. 1. Spatatura gastrica cu solutie bicarbonata de 4-5% sau cu carbune activat. Admmistrarea i/v a glucozei 40% - 20-40 ml. cu vitamina B1 si B 6 cite 3-4 il. j o. Perluzia i/v a sol. izotomice 500-1000 ml. OTRAVIREA CU CIUPERCI (palaria soarelui, bureti, pestriti) 1 2 Acordarea ajutorului urgent. 1. Spalarea gastrica cu apa sau carbolen sau tanin. 2. tntroducerea prin sonda a purgatinetor (25 g. sulfat de magneziu sau ulei de ricina
3. Periuzia i/v a solutiei de glucoza 5% -1000-1500 ml. si solutiei bicarbonate de 4-5% -300-400 ml. 4. Administrarea i/v a solutiei de atropina 0,1 %-1 m i.. 5. Administrarea insulinei 8-10 unitati s/c. O TR AVIREA C U A C IZ I 1 2 Acordarea ajutorului urgent. 1. Spalarea gastrica. 2. Folosirea antidoului: magneziul oxidat, lapte, albusuri crude de ou, jeleu de amie. 3. Hrana trebuie sa fie lichida si rece. 4. Perfuzie i/v a glucozei de 5% sau sol. izotoriice 500 ml. 5. In edemul epiglotei-inhalatii cu bicarbonat sau traheotomia. O TR AVIREA C U B A Z E 1 2 Acordarea ajutorului urgent. 1. Spalatura gastrica cu solutii slabe acide. 2. Administarea anestezicilor si analgezicelor.antibioticelor, corticoizelor in perfizii. & TEHN ICA N r.40 INGRXJIRILE DE UKGENTA IN INEC, STOPUL CARDIAC SI RESPIRATOR. Notiune: 1. Stopul respirator inseamna oprirea miscarilor respiratorii. 2. Stopul cardiac inseamna oprirea brusca a activitatii cardiace. Incetarea functiei respiratiei si a celei cardiace duce la stopul сardio-respirator care corespunde cu moartea clinica. Oprirea respiratiei este urmata in citeva minute de oprirea inimii. Oprirea inimii se msoteste rapid de oprirea respiratiei. Stopul cardiac este deci stopul cardio-respirator si necesita obligatoriu resuscitarea (restabilirea) ambelor functii. Intreruperea respiratiei si circulatiei suspenda aprovizionarea organismului cu 0 2 si due la anoxia tisulara si in primul rind a SNC, apare moartea clinica. Intre moartea clinica si moartea biologies exista un interval de timp scurt, in care functiile vitale mai pot fi restabilite. Oprirea respiratiei poate fi restabihta prin a) respiratie artificiala directa gura la gura' si gura la nas si indirecta (comprimarea ritmica a toracelui). Oprirea brusca a activitatii cardiace poate fi restabilita prin masaju cardiac extern (indirect, tara intreruperea respiratiei arrtificiale). Etape de executie 1. Pozitia victimei si salvatorului 2. Dezobsruaroa cailor aeriene supesuperioare. Timpi de executie 1. Se aseaza boinavul in decubit dorsal cu umerii ridicati.folosind о haina sau patura rulata sub omoplati. 2. Se aseaza in genunchi la capul victimei, in partea dreapta. 1. Se etectueaza hiperextensia capului: cu о mina se apasa pe crestet, rnr cealalta sub barbie se rastoama capul pe spate. 2. Se elibereaza caile respiratorii de eventualii corpi straini, controfmd cavitatea bucala cu indexul miinii drepte infasurat in batista sau tifon. 3. Se propulseaza mandibula: cu ultimile 4 degete ale miinilor aplicate pe unghiul mandibulei si policile pe barbie se trage inainte mandibula. Propulsia mandibulei elibereaza orificiul glotic. Daca nuse reuseste se trage limba apucind-o cu о batista sau pensa de limba. 4. Se introduce policile miinii stingi in gura, indoit in cirlig si se tractioneaza ventral, iar cu mina dreapta se impinge mandibula in sus, fixind-o a stiel, gura fiind semideschisa. ( 39 )-
3. Efectuarea respiratiei ariificiale gura la gut a" Metoda gura la nas I 'i: I 1. Cu mina stinga se asteme pe fata vichmei un material de protectie (batiste, tifon). 2. Cu mina stinga se penseaza narile. 3. Se inspire, se expire si se efectueaza t f inspiratie profunda. 4. Se deschide larg gura si se apiica conturul buzelor peste conturul buzelor vichmei si se insufla aerul cu о arecare putere in plaminii victimei. 5. Se retrage capul intr-o parte, urmarind deslinderea cutiei toracice,se asleapta iesirea aerului din plaminii victimei si se efectueaza о noua inspiratie profunda pentru urmatoarea insuflare. 6 Se repeta de 14-16 ori pe minut pina cind apar miscari respiratorii pron- tene sau se ajunge cu victima la spital. Se foioseste cind metoda 'gura la gura" nu poate fi efectuata: gura victimei nu poate fi deschisa sau gura victimei prezinta prezirita leziuni grave sau secretii. 1. Cu mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia, iar cu mina dreapta se impinge barbia sus, inchizindu-i gura. 2. Se inspira si se apiica gura pe nasul victimeijnsuflindu-i aerul din plamini 3. Mai de parte se procedeaza la fel ca si la "gura la gura". Metoda indirect^ (comprimarea ritmica a toracelui) are valolare istorica 4. Efectuarea masajului cardiac extern (fara intreru- perea respiratiei ariificiale) 1 Se apiica pe lata anterioara a stemului, in treimea inferioara, podul palmei miinii stingi cu degetele ridicate in sus. 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelas mod. 3 S e execute scurt, energic si ritmic 60 compresiuni pe minut apasint strnul cu bralele intinse (cu tpata greutatea corpului), astlei incit sa se deprime cu 6-8 cm la adult spre coloana vertebrate 4. Se /asa apoi sa revina toracele spontan la norma lara a ridica miinile de pe stemul bolnavului. l jiijit i bolnavului dupa restabilirea lunctiei cardio-respiratorie 1. Bolnavul este sub supraveghere m contmuare, pentru a se preveni eventuate tecaderi. 2. Daca ni i-а revenit constimta, bolnavului i se administreasza i/v solutii hipertonice de glucoza 40% si manitoi 20%, diuretice, pentru reducerea edemului cerebral. 3. Se combate tendmta la acidoza prin solutii de bicarbonat 4% si hipercoagualabilitatea singelui cu heparina. 4. Se reduce sindromul postanoxie prin oxigenoterapie. Ingrijirea bolnavilor in inec 1. In caz de inec in lipsa semnelor de viata imediat trebuie de eliberat caile respiratorii de toate obiectele care pot deregla respiratie. 2. Se curata cavitatea bucala si nazala de impuritali. 3. Capui se intoarce pe о parte, se scoale si se tine limba cu degetele invelita in balista sau se tine cu pens a de limba. 4 Victims se intoarce cu burta ui jos si se fixeaza pe genunchiul indoit. 5. Se apasa cu miinile pe cutia toracica in regiunea interscapulara si asttel se elibereaza plaminii si stomacul de apa 6. Apoi se trece la respiratie artificiala. 7. Respiratia artificiala se efectueaza in acelasi m od cum e descrisa in stopul respirator. 8. Impreuna cu efectuarea respiratiei artihciale, se Irectioneaza pielea cu un prosop aspru sau cu burete muiat in amestec de alcool etelic si otet pina la dobiridirea excilaliei pielii. 9. Se incalzeste victima cu termoloare si sticla fierbinti. 10. Respiratia artificiala se lace pina la aparitia respiratiei de sinestatator sau pina la aparitia semnelor clara a mortii.
TEHNICA N r.41 IN G RIJIRI DE URGENTA IN MUSCATURI DE INSECTE SI SERPI VENINOSI. Veninul serpilor veninosi (yipera. cobra, ghiurza, etc.) si a и nor insecte (albina, viespe, bondari, tintari, scorpiun, etc), coniine toxine, fermenti, histomina. Fiind absorbite in singe aceste substante due la perturbanle proceselor biochimice si a functiilor vityale ale orgamsmului. Clinic se manilesta prin diverse reactii alergice locale si generate, pot duce la socul anafilactic. Etape de executie 1. Ingrijiri de urgenta in mus- caturi de serpi veninosi. Timpi de executie 1.1 Local muscatura de serpi veninosi se manifesta prin: durere arzatoare, intensive de lunga durata. edem hemoragie, ce se raspindeste repede, vezicule, hipertermie. 1.2 Sem ne generate: vertij, cefalee, tremor, febra, greata, voma, amaraciune in gura, somnolenta, palpitatii, stop cardio-respirator. 1.3 Ingrijiri de urgenta: - absorbirea cit mai repede a veninului din rana cu buzele se absoarbe si se scuipa. - Aplicarea pe rana a unui pansam ent steril (daca e posibil rana se spala cu solutie antiseptica) - repaos fizic si psihic -r in caz de muscatura la picior se imobilizeaza prin fixare de piciorul sanatos, fiind usor ridicat. In caz de muscatura la miina. se imobilizeaza in pozitia flexata in articulatia cotului. - hidratarea victimei in abudenta - Administrarea interna a antichistaminelor - Transportarea cit mai degraba in sectia de terapie in pozitie culcata э - seroterapia specifics - se interzice categoric de a efectua urmatoarele masuri: A T E N T IE : Sa se aplice garoul pe extremitatea muscata Sa se foloseasca alcoolul intern si extern Sa se arda locul muscaturii 2 Ingrijiri de urgenta in mus- caturi de insecte veninoase - se inlatura acu insecte (daca a ramas) cu un obiect ascutit. - rana se spala cu solutie anti septica (permanganat.peracilina, peroxid de hidrogen) - pe rana se aplica "rece" si unguent de prednizolona - victimei i se propune о ghidrare in abuaenta - Intern antihistaminice, analgezice. In soc anafilactic, acordarea ajutorului corespunzator (vezi socul anafilactic) TEHNICA N r.4 2 IN G RIJIRI DE URGENTA IN UPOTEMIE Lipotemia - pierderea de scurta durata a cunostintei din cauza reflexului sangvin de la creer Cauzele: Surmenaj, efort, foame, supraincalzire, trauma psihica, hemoragie. Semnele clinice: vertij, intuneric in fata ochilor, zgom ot in urechi, greata, voma. Apoi pahditate, rucirea membrelor, puls accelerat, mic, filiform, respiratie rara superficiala, pierderea cunostintei pina la 1-2 min. 1. tape de executie Timpi de executie 1. Ingrijirea in apa ritia tumnelor preventive. 1.1 La aparitia semnelor preventive ca ameteli.vertij, pahditate boinavul trebuie asezat sau culcat 1.2 Se da de baut apa rece, se stropeste. 1.3 Se bate pe fata, se da aflux de aer curat. CUD-
2 Ingrijirea in pierderea cunostintei 3. Ingrijirea boinavuiui in revenue 2.1 Se culca boinavul onzorital tar a peina cu capul mai sus decit picioarele. 2.2 Se deschide feieastra (usa). 2.3 Se elibereaza de hama ce impiedica respi^tia normala. 2.4 Se stropeste fata si pieptul boinavuiui cu apa rece 2.5 $e apropie d3e narile boinavuiui un tampon de vata cu amoniac, se frictiorieaza tirriplele si pieptul. 2.6 Se loveste usor tata. 2.7 La picioare se aplica termofoare. 2.8 La indicatia medicului se pregatesc medicamentele necesare (vasoconstrictoare, cardiostnnuiatoare). 3.1 Se calrneaza, va ramine un timp in pozitie culcata. 3.2 Se da de baut ceai tare sau cate a. 3.3 Daca boinavul greu revine se interneaza TEHNICA N r.43 CULEGEREA DATELOR NURSING S I APRECIEREA LOR Nevoiie fundamental Subiectiv Obiectiv 1. Respiratia, circu latia adecva ta i 2 Alimentatia i 3. Eliminate I11 4 Miscute si poziue i Usunnta respiratiei, prezenta dispneei, dureritor, raguseiei, a tusei edeme la picioare Potta de mincare, toleranta la mese, posibilitatea de a mesteca si a inghiti, starea nutriti va, modificari in gieutate, pre ferinte in alimentatie, problem e gastrointestinal Obisriumte pnvind eliminarea: tecale, frecventa urinarii, ciclul menstrual, existenta singelui in urina, sau scaun. Elinnnan neobisnuite, transpiratie excesiva. Descnuiua actiitatii obisnuile mvelul de mdependonta si acti vitatea zilnica, folosirea protezei sau altor ajutoare. Culoarea pielii, pozitia corpului. observarea respiratiei: frecventa respiratiei, catacterul tusei cu sau fara expectoratie, obiceiuri privind tumatul. Frecventa pulsului, ritm regulat, puls pulernic, s/a. Aspectul mucoalei cavitalii bucale, starea dmtilor, limbii cu depuneri sau fara, turgor ul pielii, starea unghiilor parului,frecventa si aspectul mucoaselor consum de lichid, alcool, greutate, inaltime, proteze dentare Examinarea abdomenului: localizarea durerilor, aspectul urinei, fecalelor, vomei si a,. altor eliminari. Exammarua sistemuiui neuromuscular, starea sistemuiui osos. Pozitie, postura, mers. 5. Odihna si somnul. Obisnuinte pnvind somnul, ora de somn ziua, noaptea, ritualule legate de culcare. Pretenteu de a se odihni. 6. Imbracamintea Capacitatea de a se imbraca si a se dezbraca: alegerea imbraca mmtei adecvate pentru protec- =GD Ue si igiena. Infattsarea fizica: odinit, nit.obosit Stabilitatea em o- tionala. Intatisarea fizica, imbracaminte adecvata situaliei.
7. Temperatura corpului Mentinerea unei temteratun cor porale in limite normals. Friguros, fierbinte. 8. Igiena corporala Eiemente de organizare. Deprinderile in toaleta de dimineata, de seara, bae, dus, toaleta intima. Folosind sapunului, pastel de dinti, sa m p o n... 9. Masuri de protectie Prezenta unor pericole pentru persoana acasa, in lamilie, societate, la Iucru. Perceptia dorintei de a lace rau altora. 10. Comuni care Comunicabil sau inchis, greu in comunicare. Prezenta unui deficit senzorial. 11. Religie Nevoi spirituaie intimpul bolii mod de practicare a religiei. 12. 0 cupatie. recuperate Preocupari de a munci, care nu pot fi duse la indeplinire datorita bolii. Semne fizice de febra, transpiratie, ftisoane.t (grad C.) Infatisarea fizica generaia: prezenta plagilor, escarelor, mirosului corpora1. Modificari in ingrijirea pielii, mucoaselor. Mivel de independenta,prezenta infectiei sau a bolilor transmisibile. Banera de limba, nrvei de orientarea. Daca poarta ochelari, proteza auditiva s. a. Religia. Aprecierea nevoilor de reabi- Ware. 13. Activitati recreative. Preocupari Aprecierea nevoilor de invata- re, pentru relaxare fizica si psihica. 14. A invata, inventa Cunoasterea starii sanaatii in- dividului. Actiunile individual pentru pastrarea si restabilirea sa- natatii. if TEHNICA Nr. 44 A PU C A R E A TERMOFORULUI Termoforul poate ft de cauciuc si electric. Termoforul de cauciuc are capacitatea de 1-1.5 I si este prevazut cu dop. INDICATIILE: Pentru reabsorbtia proceselor inflamatoare, incalzirea corpului, ca analgetic etc. O BSERVATII: Си о deosebita precautie se apiica termoforul bolnavilor slabiti si gravi, in deregiarea sonsibilitatii pielii.pentru evitarea arsurilor si pigmentarii pielii in cazul folosirii indelungate a termotoruiui, pielea se unge cu vazelina. M ATERIALELE N EC ESAR E : termofor, apa fierbinte, stergar. Etupele de executie 1. Pregatirea tormotorului Timpi de executie 1.1 Impleti termoforul cu apa fierbinte 3[4 din volum, t ape/' va fi 60-70 C. 1.2 Scoateti aerul prin apasare pina la aparitia apei. 1.3 Se insurubeaza bine dopul. 1.4 Se controleaza ermecitatea prin intoarcerea termotoruiui cu dopul in jos. 2. Aplicarea termotoruiui. 2.1 Se apiica pe locul indicat. 2.2 Peste 5 min. controlati daca nu este supraincatzirea tesuturilor. 2.3 Se mentine pina se raceste, daca e necesar se repeta. A P U C A R E A PU N GII C U GHEATA INDICATIILE: Procese inflamatoare acute, hemoragii, muscaturi de insecte, febra inatta, dupa operate, in Uaume-faza initials. O BSERVATII: Nu se pune in congeiator apa tumata direct in punga de cauciuc. Poate duce la lupraracirea corpului, uneori la degeratura si se distruge punga. ^... ---------------------------------------- т. - -...:.........f 4 3 ~ ) =
M ATERIALELE N EC ES A R E Punga de cauciuc, slergar, bucati de gheata. tapeie de executie Timpi de yxeculie 1 Pregatirea pung. cu gheata 2. Aphcarea pungii cu gheata 1 Unpleti punga de cauciuc cu bucatele de gheata pe jumatale...2 Scoateti aerul prin apasare. 1.3 Se insurubeaza bine dopul. 1.4 Inveliti punga de gheata in steryar si servti-o boinavuiui. 2.1 Se aplica pe locul necesar limp de 20-30 min. cu intreruperi pe 10-15 min. TEHNICA N r.45 A. APU CAKEA SIN A PIS MELOK Foitti du mustar are forma dreptunghiulara cu dimensiuni 8 cm. 12,5 с т. Pe о parte are un strat de mustar uncut. INDICATII: Inllamatii a caitor respiratorii. criza hipertonica, stenocardie, spazme vasculare. O B S E R V A T II: La supradozarea de aplicare a sinapisrnelor sau in cazul sensibilitatii crescute la mustar poate sa a pare arsuri a pielii cu formarea veziculelor. M ATERIALE N EC ESA R E : sinapizme, apa fierbinte de 40-45 grade Celsius, servetel de tifon, prosop. Etape de executie Timpi de executi 1. Pregatirea smapizmelor 1. Controlati valabilitatea sinaptzmelor, mustarul nu trebuie sa se scuture de pe hirtie, are miros specific mtepator. 2. Turnati in cuva apa fierbinte de 40-45 grad.c. (la temper, mai inaita mustarul se distruge). 2. Aplicerea smapizmelor 1. Culcati boinavul pe abdomen. 2. Pe nrid scutundati sinapizmele pe 5-10 sec.in apa fierbinte si aplicati pe seciorul necesar cu mustarul in jos. 3. Acopehti boinavul cu un servet si о plapuma. 4. Peste 5-10 min. scoateti smapismete. Stergeti pielea cu apa calda si prosop, inveliti bine boinavul B. A PU C A K E A VENTUZ.ELOU Ventuzele prezinta niste vase rotunda de sticla cu capacitelea de 30-60 ml cu marginile ingrosate. INDICATII Procese inflamatoare a caitor respiratorii, neuralgii intercostaie, radicutite si miozite. O B S ER V A TII: Venluzele nu se aplica pe coloane vertebrala, omoplati, regiunea inimii, glandele memare. M ATERIALELE N EC ES A R E : 10-20 venluze asezate pe tava, tija metalica de 12-15 cm., vezelina, vata, chibnte, alcool etilic 96 grade, prosop. Etape de executie Timpi de executi 1. Pregalirea ventuzelor 1. Venluzele se sierg de praf.se controleaza sa nu fie stricate (vor pierde ermeticitalea). 2 Purieti cuva cu tot necesarul pentru aphcarea ventuzelor linga patul boinavuiui. 2. Aphcarea ventuzelor 1. Culcati boinavul in pozitie comoda, culcat pe abdomen,'capul intors pe о pane, miinile imbratiseaza penra. 2. Etiberati de haine sectorul necesar. 3. Daca locul apticarii este acoperit cu par, berberili-l.spalati pielea cu apa cald a si stergeti pina la uscat, ungeti pielea cu vazelina. 4. Inmuiati tija cu vata in alcool si stoarceti surplusul pe vata. 5. Aprindeti vata. 6. Luati ventuza in miina stinga,mina aproape de corpul boinavuiui, iar tija - in =C±r) dreapta.
7. Introduced pe un timp scun (0,5-lsec) (lacara in ventuza, iar apoi aplicati repede ventuza pe corp. De tot-10-15 ventuze. 8. Stingeti locul. 9. Bolnavul se inveleste bine si se lasa pe 15-20 min. W.Pentru a desprinde ventuza inclinati-o usor pe о parte, iar pielea cu degetele celeialte apasati pielea din p a r t e d opusa a ventuzei. 11. Stergeti pielea cu vata si cu un prosop curat. 12. Ajutati bolnavul sa se imbrace, в invent bine si supravegheat sa ramina in pat. TEHNICA N r.46 A PU C A R E A COMPRESEI CAUQE. INDICATII: ca analgetic pentm reabsorbda procesului inttamator, in contuzionarea tesutului (dupa 24 ore). CONTRAIN DICATII: febra, afectiuni aiergice purulente, ieziuni ale pielii. Materiale necesare: pinza sau tifon, musama sau hirtie cerata, apa calda, sol. de alcool etilic 45 guide, sol. slaba de otet, ulei de vasilina. Ftape de executie t Aplicarea compresei Timpi de executie 1. inmuiati bucata de pinza impaturita in cileva stratun in una sin sol. dezinfectante indicate mai sus. stoarceti si aplicati pe locul bolnav. 2. Acoperiti pinza cu m usama sau hirtie cerata mai mare cu 1-2 cm. decit primul strat. 3. Pe musama aplicati un strat de vata mai mare cu 1-2 cm. decit stratul 2. 4. Fixati compresa cu tifon in asa fel ca stratul um ed sa se prinda bine de piele, iar celeialte sa-l acopere. 5. Durata aplicarii 8-10 ore pe noapte., 2. Nota: 1. Inlaturati straturile compresei, pielea va fi stearsa cu servet, apoi se unge cu ulei de vaselina. 2. Daca trebuie sa repetati compresa preiucrati pielea cu sol. de alcool si un servet uscat. intreruperea nu mai mica de 2 h. 3. Compresa cu alcool se usuca repede de aceea peste 2 ore dupa apiicare se verilica. 4. Nu se apiica pe pielea prelucrata cu iod.pot aparea arsuri. TEHNICA N r.47 PREGATIREA BOLNAVULUI LA BRONHOSCOPIE Metoda de examinare a intenorului traheii, bronhiilor, se efectueaza cu ajutorul unui aparat bionhoscop. Se foloseste cu scop de confirmare a diagnosticului: inflamatii, tumori ale traheii, bronhiilor. tuberculoza pulmonara. Bronhoscopia se foloseste si cu scop de tratament pentru inlaturarea corpilor Mrami, secretii bronhiaie, admmistrarea medicamentelor. Necesarul: Substante pentru anestezie. tampoane sterile, cortang, pense, alcool. I'hipe de executie Timpi de executi 1 Constructia aparatului 1.1 Bronhoscopul e format din sistem de tuburi cu orificiu la capat, care are partea optica si partea de iiuminare. 1 Pregatirea necesarului l»n\tru efectuarea bron- hoscopiei 2.1 Bronhoscopia se efectuiaza sub anestezie iocala sau generala. 2.2 Procedure se efectueaza pe nemincate paste 2-3 h dupa dejun. 2.3 Asistenta medicaia isi spala miinile si ajuta medicul la inminarea instrumentelor. 1. Pregatirea bolnavului. 3.1Sustine bolnavul in pozitie necesara. 3.2 Urmsreste starea lui. 3.3 Capul bolnavului e putin aplecat in urma.culcat pe spate.
4. Prelucrarea aparatului 4 1 Aparatul mai intii se desface dupa procedura 4.2 Dupa procedura aparatul se spalu 4.3 Se sterge cu alcool 90 grade. TEHNICA N r.48 j RJECOLAREA SPUTEI PENTRU EXAMENUL DE LABORATOR S p uta - produs ce prezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tusa. S c o p explorator - examinari microscopice, citologice, bacteriologice si parazitotogice pentru stabilirea diagnosticului Etape de executie Timpi de executie 1. Analiza generala. 1.1 Se recolteaza dimineata, pe nemmcate. 1.2 Se clateste cavitatea bucala cu sol. de bicarbonat de sodiu 2% sau furacilma (1:5000). 1.3 Bolnavul tuseste si colecteaza 3-5 ml sputa in vas de sticla curat si uscat. 1.4 Sputa va fi expediala la laborator timp de 2 ore. din momentul recoltarii. 1.5 In laborator se efectueaza сercetarea macro-si-microscopic a. 2. La microbacteriile de tuberculoza. 3. Determ inarea sensibiluatii la antibiotici 2.1 Sputa se colectioneaza 1-3 zile in vas-scuipatoste (30-50 ml sputa). 2.2 Se pastreaza in vas la rece. 3 1 Se aduce cutia Petri sterila din laboratorul bacteriologic 3.2 Dimineata pe nemincate bolnavul clateste cavitatea bucala, tuseste si elimina sputa in cutia Petri. 3.3 Cutia se inchide si se trimite in laborator 4. La ceiule aupice-tumorale 4.1 Sputa proaspata eiiminata in vas curat se trimite imediat la laborator, deoarece celulele atipice se distrug repede. N O T A ; Cind bolnavul greu elimina sputa i se da iri ajun expectorante. Sputa se trimite in laborator elichetata cu buletin de recoltare. TEHNICA N r.49 PREGATIREA DE TOKACENTEZA Toracenteza - punctia cavitatii pleurale in scop curativ si diagnostic., T C. este indicate in hidrotrax (acumularea de lichid in cavitatea pleurala), in pneumotorax (acumularea de aer in cavitatea pleuraia), in necesiiatea de a imroauce medicamente. T D este indicate bolnavilor cu exudal pleural de ehologie neclara. M ateriale necesare: dezintectanli - lod 5% alcool 70 grade.tampoane de vata si de tilon sterile, fese sterile,cleol.emplastru, trusa pentru anestezie, un ac bont n 14 cu canula, sistem de tuburi pentru deranj, aparatul Bobrov, pense hemostatice,seringa Janet vas pentru colectarea lichidului, pompa-aspirator, sol. oe neparma 1 ml- 1000 U, sol atropina 0,1%, cordiamma, amomac manusi sterile, manometru cu apa. Toracenteza о efectueaza medicul, a /in pregateste si ajuta. Etape de executie Timpi de executie 1. Pregatirea materialelor. 1.1 Se pregates materialele necesare mai sus enumerate in sala de tratamente. '.2 Г>в va pregah si verificarea sistemul de evacuare a lichidului din cavitatea ileurala. Sistemul de tuburi pentru drenaj se conecteaza la aparatul Bobrov si se stringe cu о pensa. Aerul dm aparat se expulzeaza cu pompa sau cu seringa Janet. Acul bont este unit ermetic prin tub steril la sistemul pentru aspirarea lichidului. In el se extrage neparma. 2. Pregatirea bolnavului 2.1 Se anunta bolnavul cu 30 min. inainte i se administreaza un sedativ. - C 4 (, ) ------------------ 2.2 Bolnavul se aseaza pe scaun invers, cu miinile se spngma pe speteaza. In cazuri grave va fi culcat.
2.3 Pentru evacuarea aerului din cavitate a pleuraia punctia se face in spatiul intercostal doi pe linia medioclaviculara sau parastemala. In extragerea lichidului in spatiul 6-7 pe linia axilara posterioara. 3. Efectuarea tehnicii. 3.1 Medicul si a/m prelucreaza miinile cu alcool. imbraca manusi sterile. 3.2 Locul punctiei pe о raza de 10 cm. se badijoneaza cu alcool, iod, alcool. 3.3 Pe partea superioara a coastei se introduce novocaina la fiecare 2 mm. adincime pentru anestezie. x - 3.4 Punctia cavitatii pleurale se execute cu ac bont. Spargerea pleurei parietale provoaca senzatia de cadere in gol. 3.5 Pensa de pe tub se scoate si lichidul curge in vas. 3.6 Dupa scoaterea acului pe locul punctiei se aplica un pansament aseptic. 3.7 Boinavul va fi culcat in pat. 3.8 Lichidul pleural va fi expediat la laborator TEHNICA Nr. 50 ELECTKOCARDIOGRAFIA Notiune: Electrocardiograms este metoda grafica de inregistrare a fenomenelor elec trice, ce apar in ти п а in timpul activitatii sale. Curba obtinuta se numeste elecrocardiograma, iar aparatul - nloctrocardiograf. Prima ECG a tost inregistrata olandezul Eithoven la о т in anul 1903. Imoortanta clinica a electrocardioarafiei pot fi depistate urmatoarele patologii: 1. dereglari de ritm 2. tulburari ale circuitului coronorian. 3. schimbari sclerotice, distrofice, electrolitice, toxice in miocard. Constructia aparatului: 1. dispozitiv de receptie - electrozi si conductoare ce se tixeaza pe pielea boinavuiui. 2. d. de amphficare - sistema lampilor cu caopd, care mareste tensiunea ce vine de la inima ( - 1^2 mv) de 600-700 ori ca sa poata fi inregistrata. 3. d. de masurare - galvenometru pentru masurarea tensiunii. 4. d. de inregistrare - banda mobiia cu dispozitiv de inscriere si insemnator de timp. 5. bloc de alimentare - curent aitemativ de 127-220 V. Principiul de lucru: Diferentele de potential, ce apare la exitarea muschiului cardiac sint receptionate de electrozi de pe pielea pacientuiui si trecind prin sistema de lampi cu catod se amplifica. Tensiunea oiutata de galvenometru deviaza in dependenta de bazele inimii, fiind inregistrata sub forma de curba pe tmiida mobiia cu d. de inscriere. Pentru viteza unei de curba ii revine 0,025 (15/50-0,025) astfel se poate detormina durata aiimentelor de pe curba. Pentru comoditate ne folosim de hirtia milimetnca. Pregatirea aparatului pentru lucru: 1. Se uneste aparatul cu pamintul. 2. Se conecteaza in pinza si se urmareste sa se incalzeasca bine. 3. Se controleaza sensibilitatea galvanometrului, in timp ce minerul deconectorului de derivatii sa tie In pozitia o. Sensibilitatea se controleaza in felul umrator: se da tensiune standarta de ImV.care о sa tormeze о oscilatie a penile de 1 cm. Curba milivoltului aminteste chirilic, inaltimea linei. verticals e de 1 am. Pregatirea b o in avu iu i: 1. 1 se 4sigura liniste fizica si psihica. 2. Se urmareste ca in incaperea unde se inregistreaza EC G sa fie cald. 3. Se culca boinavul in decubit dorsal, fara ciorapi. 4 Pe locurile de apiicarea a electrozilor Se pun servetele de pinza inbibate cu sol. de 2-5% NaCI ori i.'u о pasta speciala. Inregistrarea EC G. Mai des se inregistreaza in 12 derivatii: 3 stand arte, 6 toracale.3 umpolare amplificate de la extrimitati. Mai rar se foloseste derivatii speciale: esofagiem, dupa Nib. etc. D. stand. I. II. si III sint bipolare, adica se miegistreaza dif.de potential dintre 2 puncte.
ч Derivatii unipolare de la membia des. N2 Avem 6 denvatii toracale V (Vilson) V1-V6: 1-spat IV intercost, mardinea dreapta a stemului 2 marginea din stinga. 3 linia parasternala 4 linia medioclaviculara spatiul V. 5 lima axilara 6 linia medie axilara. EC G in norma P - excitarea atriilor 1-2 mm. O RS - ventriculelor 0,06-0,33 a - tk R - 5-15 mm. s - 2-6 mm ST - depolarirazea miocard deviate la izolinie - 1 mm. T - repolanzarea miocard 2,56-6 mm 12-0,16 s ТВ - diastole TEHN ICA Nr. 51 KECOLTAREA SINGELUI DIN DEGET S c o p u l: 1 Pentru detemiinaroa hemogramei 2. Pentru examenul parazitoiogic. (singe periferic) Singvle se recolteaza prin intupare: la gault - in deget t la copii - fata planetara a haiucelui sau calcii. Pentru majoritatea recoltarilor de singe este necesar ca bolnavul sa fie pe nemmcate. Materiale nec. Etape de execut Timpi de executie 1. Tava medicaia curata. 2. Scarificatoa re sterile. 3. Alcool, tampoane strile de vata. 4 Capilare, lame deyresate =G0D 1. Pregatirea ma terialelor ne cesare. 2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului. 3. Elocluutoa tehnicii. 1. Se a leg si se transporta materialele pregatite in apropierea bolnavului. 1. Se explica bolnavului necesitatea examinant. 2. Bolnavul se aseaza, mina sprijinita liber pe masa. 1. So sterge pielea degetului molar sau mediu cu alcool 90 grade. Degetul nu se frictioneaza. 2. Se asteapta evaporarea complete a alcoolului. 3. Cu scarificatorul steril se inteapa cu о miscare brusca pielea degetului in partea laterals, perpendicular pe straturile cutanate (la 2-3 mm. adincime) 4 Cu un tampon steril uscat se sterge pnma picatura. 5 Se efectueaza recoltarea in copilar sau pe lamela. 6. Pe locul intepat se apiica un tampon cu alcool pe citeva minute. 7. Probele se expediaza imediat in laborator insotne de mdreptare
TEHN ICA N r.52 DETERMINAREA GRUPEI SINGELUI CU SERURI STANDARTE. Aceasta procedure are о mare importanla si trebuie indeplimta cu responsabilitate majora. Este o/actuata de medic sau iaborant. Serurile standarte se pastreaza in frigide la t +4 +8 grad.c. 4 luni. Utilajul necesar Timpi de executie Nota 1. 5 Serurile standarte de gr. 0 (1) A(II);B(III) si AB(IV) (2 Zerii). Sol.izotonica NaCI se 0,85% 0 farfurioara alba marcata sau о placa alba de teracota. Bastonase de sticla. Ac-sacrificator. 6. Tampoane steh le de vata. 7. Alcool. 1. Se controleaza valabititatea serurilor fara Seria de gr.ab(iv) sediment, transparente, termenul valabilitatii. se foloseste pentru 2. Pe farfurioara se picura cu pipete separate conrol.daca in toate picaturile va din fiecare flacon cite о picatura mare 0, 1ml (ambele serii) -6 picaturi fser.de gr.o(l), fi aglutinare. A(ll), B(lll). 3. Se prelucreaza degetul cu tampon cu alcool apoi cu tampon stent uscat si se inteapa cu ac de о singura folosire. 4. Alaturi de picaturile de seruri se picura cite о picatura de 10 ori m.mica de singe ( 10: 1). 5. Se amesteca cu bastonase de sticla separate se agita, se lasa pe una 1-2min. apoi iar se agita 5 min. 6. Daca apare aglutinare, se adauga cite о picatura de sol.naci 0,85% si se mai urmareste 5 min. 7. Se apreciaza rezultatul: a) Daca aglutinarea lipseste in toate picaturile singele cercetat e de gr.a(ll)... b) Daca aglutinarea lipseste cu serul de gr. A(ll) dar este cu serul de gr.o(l) si B(lll)-sin gete cercetat e de gr. A(ll).' c) Daca aglutinarea tipseste cu serul de gr. B(lll) dar e prezenta cu serul de gr.o(l) sia(ll) -singele cercetat e de gr B(lll). d) Daca in toate picaturile este aglutinare atun ci singele cercetat este de grab(iv). In acest caz se controleaza cu 2 picaturi de ser standart de gr AB(tV). Daca aglutinarea nu va fi singele e de gr AB(IV). 8. Rezultatele se inregistreaza in fisa de obser vatie clinica sau alt document, cu semnatura clara. DETERMINAREA GRUPEI SANGUINE CU REACTIVUL TOUCLON a n ti A s i - a n ti В INDICATIILE: la efectuarea hemotransfuziilor, in practice medicinii judiciare. Materiale necesare: Toliclonut anti A о serie si anti B,pipete pentru fiecare llacon, baghete de sticla, о tmlunoara alba sau о placa de teracota marcate, Ac-scatificator steril, tampoane sterile de vata, alcool etilic 70 grade, sol.izotonica de NaCI,singe pentru cercetare. l:m pe de executie Timpi de executie Nota I Pregatirea materia- 1. Se determine valabilitatea tcliclonuiui, Nr. Toliclonut anti A - lelor necesare seriei, termenul de pastrare. transparenta, culoare roza, anti cuioarea. [ В - albastra. Se eli bereaza in flacoane 20.50 m l,100,200 ml Se pastreaza ta t= ч * 2 *.8gr.C.-2 ani in 49 J
fngidere, sau la t a camerei la loc in tunecat о tuna 2. Pregatirea пинию: 1. Spalarea cu apa curgatoare si sapun. 2. Prelucrarea miinilor cu sol.dezinlectanta 3. Imbracarea manusilor. 3 Pregatirea psihica & bolnavului. 1. Se la mureste bolnavului esenta si scopul investigate!. A. Efectuarea procedure propriu-zise. 5. Cihrea rezultateloi r I 1. Pe farfurioara marcata se picura cite о pica- tura mare de Toliclori anli-a si anti-b cu pi- pete separate. 2. Se prelucreaza cu un tampon de vata cu alcool falanga distala a degetului IV a miinii. 3. Se face intepatura si prima picatura de singe se sterge. A. Apoi se picura cite о picatura de singe ala- turi de picaturile de toliclori 1 : 10. 5. Se agita pe rind cu bagliete separate. 1. Rezultatul se va citi peste 2, 5 min. la 1+ 75+25 grade Celsius. 2. a) Daca eritrocitele examinate nu contin ag- lutinogenele A si В aturici aglutinarea nu se petrece cu ambeie rective - e gr.o(l); b) Daca e prezept aglutinogenul A. aglutinarea se petrece cu toliclon antia-gr A (II) c) Daca e prezent aglutinogenul B, aglutinarea se pettece cu toliclbn antib-gr B(lll) d) Cind sint prezente ambeie aglutinogene, se petrece aglutinarea cu ambeie reactiveeste gr. AB (IV). 6 Coritrolul au uga ir. Э picatura mare de so I izotonica N ac I+o picatura mica de singe.daca lipseste aglutinarea-grab(iv) Daca e prezenta se repeta determmarea grupei sanguine. Daca se foloseste singe din flacon, apoi el se colecteaza din statul de jos bogat in eritrocite Aceasta etapa se efectieaza, cind se petrece aglutinarea cu TEHNICA N r.53 COLECTAREA SINGELUI DIN VENA PEN TRU PROBELE ВЮСНШ1СЕ. Mater necesare 1. Ace sterile pentru punctia venei. 2 Eprubete curate, uscale 3. Tampoane ste A rile de vata Alcool 70 gr 5. Garou, pernuta Etape de executie 1. Pregatirea mate rielelor necesare. 2 Pregatirea bolnavului. Timpi de executie 1. Procedura se efectueaza in sala de tratamente 2. Asistenta medicaia pregateste materialele necesare. 1. Procedura se efectueaza pe nemincate. 2. Bolnavul este calmat psihic. este asezat pe scaun, mina cu palma in sus se sprijina pe speteaza, sub cot se pone о pernuta de cauciuc. = ( 5(1 );
fl. Manusi de ca uciuc sterile. 3. Tehnica efectu- arii. 1. Se aplica garoul pe treimea media a bratului. 2. Se etectueaza punctia venei (dupa tehnica injectiei i/v) 3. La apantia singelui se tine eprubeta ca singele sa se prelinga pe pereteie ei si se colecteaza cantitatea necesara e singe (5-20 ml) cite 0,5-2 ml pentru о proba. 4. Se scoate gamut, apoi acul si se aplica tamponul steril de vata. Se tine 5 min. fara a flecta mina in articulatie. 5. Eprubeta cu singe se eticheteaza - numele de familie si pronumele boinavuiui. - scopul examinarii - sectia, data, semnatura. N OTA: 1. Serul se obtine lasind in stativ eprubeta cu singe 1-2 ore. 2. Plasma se obtine prin centnfugarea singelui. 3. Daca se studiaza singele integruse se adauga anticoagulants (citrat de Na, hepanna) TEHN ICA Nr. 54 PREGATIREA PENTRU HEMOTRANSFUZIE Hemotransfuzia se etectueaza cu scop terapeutic. INDICATII: 1. In hemoragii. 2. Anemie. 3. Stari de soc. 4. Intoxicatii. 5. Arsuri Muter.necesare Etap de executie Timpi de executie 1. Sistema sterile 1. Pregatirea ma 1. Se alege un flacon cu singe de aceeasi grupa pentru pertuzie. terialelor necesare. si acelas rezus factor. S e controleaza ermeticitatea vasului cu singe, corectitudinea pasa- 'i Ace sterile pentru portizarii si a termenului de conservare a punctia venei. singelui. Daca se descopera fisuri ale vasului incalzit, incalcarea intregntatii pachetuiui J. Manusi de ca plastic cu singe, a capacelelor de cauciuc, uciuc steril scurgerea singelui prin gitul flaconului-sin- 4 Tampoane de gele nu este bun pentru transfuzie. vata sterile 2. Singele conservat bun pentru transfuzie trebu 5 Garou. ie sa aiba о plasma transparenta galbuie, fara U. Alcool. fulgi si alte particole, о linie clara de mar- T. Seruri stan catie intre plasma si elementele figurate sandarte. gvine de sediment. II Farfurie pen 3. Plasma formeaza pelicula groasa la suprafata, tru aprecm- pentru a deosebi de alte impuritali, roa grupoi flaconul cu singe fara al agita se introduce sengvine. intr-un vas cu apa caldacu 137-38 grad.c. pe II Cutia Petri. 30 min. Pelicula groasa dispare, daca este о 10. Gelatine de 10% impuritate oarecare, ramine. 4. In caz ca singele pare hemolizat 11, Flaconul cu se iau intr-o eprubeta 5-12 ml. singe si se singele do- centrifugheaza.daca plasma ramina galbena - nu natorului. hemoliza. Culoarea rosie sau rosietica a 12. Termometru plasmet vorbeste despre hemoliza. Asa singe nu de apa. se transfuzeaza. 13. Emplastru. 5. Flaconul cu singe se pregateste dinainte, la t 14 Sorvetel a camerei sa steie 30-40 min. Pentru transfusteril. zie in get se incalzeste pe baia cu apa la f= ( 51 ) =
36-40 grad. С 6. Se transporta materialele pregatite in apropi- erea bolnavului. 1 'I' I \ t 2. Efectuarea probelor la compatibilitate. Procedura se efectueaza in manusi de cauciuc sterile. Proba compatibiiitatii la grupa sangvina. 1. Se determina separal grupa sangvina a bolnavului si a donatorului. Rezultatul se apreciaza de medic. 2. Pentru proba se iau 2 pic. de ser a bolnavului cu о pic.mica a singelui donatorului pe о far- fur ie alba iri report 10: 1. 3. Se supravegheaza 5 min. la t=20 grad.c. Daca aglutinatia lipseste,smgele bolnavului si cel al donatorului sint compatibile de gr.sangvina 4. Rezultatele se arata medicului. Proba compatibiiitatii la factor Rh. 5. Se efectueaza pe baia de apa. P e cutia Petri se pun 2 picaturi de ser a bolnavului in report 10: 1. 6. Se arnesteca si se pune cutia Petri pe baia de apa la (=45-46 grad.c. pe 10 minute. 7. Daca aglutinarea lipseste, atunci singele este compatibil. Aglutinatia se controleaza imediat dupa scoaterea culiei Petri de pe baia cu apa, pina a se raci. Proba cu gelatina de 10%. 8. Se ia 1 ml.de singe dm flacon si adauga 10 ml solutie izotonica 9. In laborator se centrifugheaza si se obtine sediment de eritrocite. 10. Intr-o eprubete uscata si curata se ia 1 picatura de eritrocite a donatorului si se adauga 2 pic. de gelatina de 10% incalzita si 3 picaturi de ser bolnavului.se agita apoi se pune pe baia de a pa la t-4 6 grad.c. - 1 0 min. 11. In eprubete se adauga 5-8 ml.solutie izotonica si se citeste rezultatul.daca aglutinatia lipseste singele este compatibil. 1 3. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului. 1. Se explica bolnavului necesitatea procedure. 2. Cu 2 ore mamte de hemotransfuzie bolnavul nu maninca si inairitu do procedura bolnavul so unneaza. 3. Pentru capatarea singelui se colecteaza din 2-5 ml. de singe a bolnavului intr-o eprubeta si se lasa sa se coaguleze, iar serul ramas se foloseste la probele pentru compatibilitate. Pentru oblinerea singelui serul poate ft centrifugal. 4. Bolnavul esle culcat in decubit dorsal. 4. Efectuarea tehnicii 1. Se urnple sistema pentru hemotransfuzie cu sol. izotonica NaC! 0,9% apoi se uneste cu flaconul cu singe. 2. Se alege vena, se face venepunctia si se unes- = с ж э
!е си sistema pentru transfuzie. 3. La inceputui transfuziei de singe se face proba bioiogica: se introduc de trei ori cite 15 ml. singe in /el cu interval de 3 min. Daca in intervalul color 3 min. boinavul se simte bine n-are dureri in sale, in piept.in abdomen,dispnee, hipermisia fetei, tahicardie si scaderea TA inseamna ca hemotransfuzia se poate de continuat cu picatura (50-60 pic/min.) sau in jet ' dupa mdicatia nwdicului. A TEN T IE Se retin 5-6 ml. de singe in flacon pentru verificare in caz de complicate tardive. Dupa hemotransfuzie: 1. Boinavul se inveleste bine. 2. Se administreaza lichide calde. 3. Se suprevegheaza culoarea tegumentelor,pulsul, t(grad.c), TA, mictiunea. TEH N ICA N r.55 PREGATIREA PENTRU PUNCTIA STERNALA. Scop: colectarea punctatului maduvei rosii. Indicatii: maladiile sistemuiui hematopoetic. Mai necesare Etape de executie Timpi de executie I Acul Kassirski. 3 Seringa de 10-20 ml..'1 Lamele de Iticla degra bate. 4 Alcool, sol. ft II t tod 5%. Tampoane ste rilo.servetel sloril. Emplastru adeziv. Manusi de cauciuc sterile. 1. Pregatirea m aie- 1. Se pregatesc materiaiele necesare pe masuta rialelor necesare. 2. Daca acul se sterelizeaza prin fierbere (minim sterila in sala de tratamente., 40 m in.) inca fierbinte se spala cu alcool 96 grade apoi cu eter (pentru uscare). 2. Pregatirea boinavuiui. 1. Boinavul este calmat psihic si i se explica necesitatea proceduri. 2. Asistenta medicala invita boinavul si-i propune sa ia pozitie de decubit dorsal (culcat pe spate). 3. Tehnica efectuarii. 1. Se prelucreaza miinile, medicul si a/m imbraca manusile de cauciuc sterile. 2. S e prelucreaza pielea cu solutiile de iod apoi cu alcool. 3. Medicul puncleaza pielea si stemul la nivelul spaliului intercostal III sau IV 4. Cu sehnga se extrage punctatul. 5. Se pregatesc frotiuri (citeva lamele). 6. A /m prelucreaza locul punctat, aplica servetel steril de tifon, fixeaza cu emplastru adeziv. 7. Boinavul este transportat in salon. 8. Lamelele se expediaza cu indreptare in laboratorul clinic. ( 53 ) =
TEHNICA Nr. 56 IN G RIJIREA BOLNAVILOU IK VOMA Voma (varsatura) - actul luilex prin care sa elimina brusc la exterior, pnn gura, conlinutul stomacal. Mai. necesare. Etape de executie Timpi de execulie \ t k Tavita renala sau lighean sau 2. M usam a. 3., Prosop. 4. Pahar cu apa i *' 1. Ajutarea bolria- bolnavului. * 1. So aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirarea varsaturii (sezmda, semisezinda de decubit lateral cu capul usor ridicat). 2. Se sustine capul (truntea) bolnavului cu о mina si cu cealalta tavita renala Daca starea bolnavului permite.pieptul si ge- ' nunchii lor se vor acoperi cu sort de musama. Capatul de jos a sonului trebuie sa coboare in lighean sau caldate. Se sustine bolnavul de cap sau de umeri inclinindu-l putin inainte. 3. Dupa voma se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurei, pe lata se sterge cu prosop. A. Se anunta medicul. 5. Daca bolnavul e in stare sora ii badijoneaza cavitatea gurii cu о solutie de bicarbonat de sodiu 2 %. 6. Uneori vomilarea poate fi insotita de ameteli hpotemie (iesin). Se va folosi solutie de amoniac, remedii card/ace. 7. Masele vomitive se recolteaza in vase uscate de sticla bine astupate.pe bonul de tnmitere se indica familia bolnavului,data recoltarii; denumirea examenului si se expediaza la laborator. 2 Observarea var- saturilor. 1. Se va avea in vedere ca cea mai grava complicatiu a vomitarii este aspiratla continutului gastric. Aceasta cornplicatie poate determina oprirea rellexa a respiratiei si pneumonia phn aspiratie. 2. Se observa frecventa varsaturilor.orarul (cit de des) cantitatea, alte simptome ce Insotesc varsatura. 3. In loaia de observatie se noteaza data si ora cind s-a produs, caracterul varsaturii. = ( 54 ) 3. Varsalun cu singe. 1. Daca in masele vomitive apare culoarea rosie- - doschisa, e singu nudigeral (hemoragie din esofag),rosie-inchisa e singe coagulat (hemoragie din stomac). 2 Se culca bolnavul cu picioareui ridicate. 3. Se anunta medicul. 4. In regiunea epigastrica si apiica punga cu gheata. i.. Se p. j а.... ~. sol. de Ca Iau clond 10% sol. de Vicasol 1 %. -,%. j С bolnavul Ireouie limstit, calmal, о liniste i deplina psihica si fizica.
TEHNICA N r.57 T E H N I C A S P A I A T U R D G A S T R I C E. Scop: terapeutic si diagnostic Indicatii: intoxicatii acute alimentare, cu subst. chimice,medicamente,staza alimentara etc. Contraindicatii: in stenocardie, ciroza hepatica, boala ulceroasa, hemoragii gastrointestinale etc. Spalatura gastrica se poate lac cu sonda sau fara sonda. Mat. necesare Etape de executie Timpi de executie I. Sonda gastri ca groasa d - 10mm cu un capat orb cu 2 orilicii later a l. 2 Pilnie (0,5-11) 3 Cana. 4 Lighean 6 Vas cu apa fiarta (7-101) t - 25-26 grad fi, Departator do dinti 7 Sorturide И musama. Spatula. 1.Pregatirea instru mentelor si boinavuiui. 2.Efectuarea tehnicii. Spalatura gastrica cu sonda 1. Se pregatesc instrumentele necesare. 2. e explica boinavuiui necesitate procedurii. 3. Se aseaza boinavul pe scaun.se imbraca sortul de musama, daca are protze se indeparteaza. 1. A /m isi spala miinile, imbraca sortul si manusile de cauciuc. 2. Sonda se umezeste, se apuca capatul orb ca pe un creion. 3. Se propune boinavuiui sa deschida larg gura, sa respire adinc. Se introduce capatul sondei la radacina hmbii propunindu-i boinavuiui sa inghita sonda pina la 40-50 cm. (distanta de la apofiza xifoida pina la dintii incisivi). 4. La capatul liber al sondei se introduce pil- nia si se aduce la nivelul toracelui boinavuiui. 5. Se toama apa in pilnie ridicind-o de asupra, capului boinavuiui,ca lichidul sa patrunda in stomac. Inainte ca pilnia sa se goleasca com- p)et se coboara 30-40 cm sub nivelul epigas- trului, in pozitie verticala ca sa se adune in ea lichidul din stomac. 6. Se goleste continutul pilniei in lighean, pus la picioarele boinavuiui. 7. Se repeta aceste manevre de 5-6 ori pina cind lichidul de spalatura este curat. Nu se introduce m ai mult de 1 litru odata. 8. Se extrage sonda. Boinavul isi clateste gura. 3. Dezinfectarea sondei. 1. Dupa spalatura gastrica sonda si pilnia se in solutie de cloramina de 5% p e о ora. Apoi se spala in solutie de detergent, se clateste si se sterilizeaza prin fierbere in a pa destilata. 1 Pahar. 2 Apa calda I 25-26 grade..'i, Lighean,lavuar. 4 Prosop. A Musama. 1 Electuarea spalaturii Spalatura gastrica fara sonda 1. S e d a de baut boinavuiui 2-3 pahare cu apa calda (sau sol. de bicarbonat de sodiu sau apasarata). 2. Se provoaca varsatura artificiala prin apasarea pe radacina Hmbii. 3. Se repeta pina se vomiteaza apa curata. 4. E contraindicate in intoxicalie cu acizi.baze, benzina, stare de inconstienta. ; L.,. ) =
TEH N ICA N r.58 T E H N I C A S O N D A J U L U I G A S T R I C Sondajul gastric este introducerea sondei prin faringe si esolag in stomac. INQICATII: recoltarea sucului gastric pentru studiereu lunctiei de secretie si a ciditatii in diferite maladii ale stomacului. C O N T R A IN D IC A T II: alectiuni grave ale inimii, dispnee. boala hipertonica si II si III, cancer gastric, perioaga dureroasa a ulcerului, ciroza hepatica. Tehnica efectuarii prin metoda fractionata Mat, necesan Et >e ae executie Timpi de executie 7. Sonda gastri ca subtirea cu lung.1-1,5 m. d -3-5 m m,capatul orb are 2 orificii ovale 2. Seringa 10-20 ml. 3. Prinz de proba: a) bulion de carne.b) sue de varza. 4. Vase de Stic la-10 5. Tavita renala. 6. Prosop. = G D 1. Pregatirea bolnavului. 2. Pregatirea instru- mentetor necesare. 3. Efectuarea tehnicii. 1. In ajunul sondajului cina usoara la orele 18.00. 2 Sondajul se efectueaza dimineata pe nemincate 3. Bolnavul este calmat, i se explica necesitatea procedurii. 1. Asistenta medicaia pregateste materialele necesare in sala pentru sondaje. 1. Bolnavul este asezat pe scaun sa se sprijine de speteaza. 2. Pe piept se apiica prosopul, daca are proteze dentare - se indeparteaza. 3. Se masoara lungimea sondei de la apofiza xi- foida pina la dintii incisivi sau se calculeaza: din inaltimea (talla) bolnavului se scade 100 (164-100=64 cm si se marcheaza. 4. Sonda se umezeste si se introduce a tent, bolnavul respira pe nas. 5. Daca sonda e mghitita pina la marcaj, se unesto seringa la capatul extern si se extrage tot condnutul stomacal - adica portia 0 (zero). 6. Apoi in decurs de о ora la fiecare 15 min. se aspira sucul gastric care se introduce in vasele l-ll-lll-iv - portiile bazale. 7. Dupa a IV portie se introduce prinzul de proba icalzit: bulion de came 250-300 ml sau sue de varza 200 ml. 6. Paste 20-25 min. se extrage restul pnnzului de proba. care indica capacitatea de evacuate a stomacului. 9. Apoi in decurs de о ora la fiecare 15 min. se aspira contmutul gastric Portiilu V-VI-VII-VIII - de stimulare. 10. Se extrage sonda, bolnavul e condus in salon si hranit. 11. Sonda si seringa se pun in sol. dezmsectanta pe 1 ora. 12. Portiile de sue gastric se trimit in laborator cu indreptare. NOTA: In norma pe nemincate acidilatea lola/a este 10 unitati de NaOH. Dupa prinzul de proba aciditatea totala este 40-60 unitati. HCI liber - 20-40 unitari. HCI legal pina la 20 unitati
TEHN ICA N r.59 T E H N I C A S O N D A J U L U I D U O D E N A L Sondajul sau tubajul duodenal este introducerea sondei prin stomac in duoden. INDICATII 1) Cu scop diagnostic - in bila evacuata se determine prezenta elementelor de inflamatie, /ниuzitilor, s$rurilor. 2) Cu scop terapeutic - evacuarea bilei dm caile hepatice si din vezica bihara CONTRAINDICATI1: colecistita acuta,agravarea bolii ulceroase a stomacului si duodenului, stenoza onolugului (tumori, cicatrice); va rice esotagiene. Materiale necesare: Sonda doudena/a sterila cu oliva lurig.-1.5m diametrul-4-5 mm, eprubete (Наtlv), termofor, Seringa 20 ml, Solutii M g S 0 4 33%, sol Glucosal 10%, Sol NaCI 10% cite Э й 0 ml, I lusop. plapuma, pernute-rulon. Etape de executie Timpi de executie Nota 1 Pregalirea matenale 1. Se pregatesc instrumentele necesare in 1.Pentru reusita bulor si a boinavuiui. sala de sondaje. na a sondajului se, 2. Se anunta bolnavul.se asaza in pozitie cere о pregatire sprigimt de speteaza.se pune prosopul prealabila.cu 2-3 pe piept si se indeparteaza protezele dentare zile inainte se recomanda ca boinavul sa exclude i Electuarea tehnicii. 7. Sonda duodenala are 3 marcaje:l-la 45cm din ratia ahmenta pina la intrarea in stomac Il-la70 cm - ra produse ce proindica intrarea in pilor.lll-la 90 cm - pina la ouoden. voaca meteorism: varza, cartofi, lap- 2. Sonda se umezeste, cu mina dreapta se ti te, dulciuri. In ne capatul ca pe un creion si se intro ajuri dieta e usoaduce oliva pe radacina limbei si se pro ra.tara pime, pune boinavuiui sa inghita sonda pina prinz la ora 17- la l-ul marcaj, oliva se afla in stomac brmza de vaca cu Pentru a grabi trecerea olivei prin pi- zahar, la ora 23- lor boinavuiui i se propune sa se plim- 2 linguri de miere be 'meet, apoi se culca pe partea dreap 2.Sint cazuri cind I ~~ ta. Sub coasta se pune о pernuta si ter oliva ramine in molorul. Treptat sonda ajunge pina la stomac, sonda nu pa marcajul III. trunde in duoden. 3..Capatul liber al sondei se introduce in eprubeta (stativul cu eprubete se alia pe scaunel mai jos de nivelul boinavu iui).dm sonda incepe sa se elimine un introduce cu selichid galben cu reactie alcalina. Pentru a verifica pozitia olivei prin sonda se ringa aer.daca oli 4 Se obtin 3 portii ABC. Bila A se scur- va e in stomac bol ge liber dm duoden in primele 10-15mm E galbcna deschisa in cantitate 10-15ml navul are senzatie de triturare", 5. Pentru a obtine bila В prin sonda cu daca in duoden ase seringa se introduce un remediu со pro- voaca eliberarea si contractia vezicii biliare: M gs04 33% sol.glucoza 10% sol. NaCI 10% riienea senzatii lipsesc. 3. Sultatul de Mg poa te provoca durere in hipocondrul dre 30-50 ml sol. calda. pt.diaree.slabi Dupa introducerea solutiei boln.se alia culcal pe spate 5 min. Sonda se compri- ma cu о clema. Apoi capatul sondei se introduce in eprubeta. Bila В vezicula- ra e de culoare galben-inchis in canti tate de 50-60 ml. ciune.sol. data nu se introduce la bolnavii cu colite cu tendinta spre diaree. ( 57 ) -
6. Apoi se elimina bila С - hepatica, Iran sparenta, galben-aurie, limp de 20-30 min.-15-20 ml. 7. Sonda se extrage se pune in sol. cloramina 5%. 8. Eprubetele cu bon de trimitere se expediaza in laborator. TEHNICA N r.60 R E C O L T A R E A M A T E R H L O R F E C A L E P E N T R U E X A M E N U L D E L A B O R A T O R Mal.necesare Etape de executie Timpi de execulie Nota 1. Vas de sticla uscat si curat. 2. Spatula. 3. Plosca 1. Analiza corpologica. a) Pregatirea materialelor necesare. b) Efectuarea tehnicii 1. Se prgatesc materialele necesare. 2. Se anunta bolnavul si i se explica necesitalea analizei, i se propune ca inainte sa se urineze. 3. Masele fecale se recolteaza cu spatula 5-10 g din cileva lo- I.Cel mat des se recolteaza dimineata. 2. Inainte de recoltare nu se utilizeaza remedii ce conlin file, bismut, carbune.cofeina.pan- curi a uriei defecatii. topan. Sint con 4. Pe vas se lipeste bonul de trimitere, pe care se scrie numele de familie si inilialele bol navului, numarul sectiei, data recoltarii. Se trimite la labo traindicate supozitoarele, proced u r e fizioterapeutice, termica la abdomen. rator. 2. Analiza pentru depistarea oualor de helminti. 1. Tehnica efectuarii e aceeasi, cu exceptia - matenile fecale se vor recolta din trei locuri si se vor tnmite calde la laborator. I.Materiile fecale nu se colecteaza in hirtie.cutii de carton, de chibrite. 3. Analiza pentru singe ocult. 1. Bolnavul va fi pregatit cu trei zile inainte, va urma о dieta fara came, peste, oua, rosii. 1.ln caz de constipatii se recomanda gimnastica Se exclud preparatele cu jod, brorn, Her. 2. Tehnica efectuarii e aceeasi de dimineata si masaj la intestinul gros. 1. Eptubeta ste 4. Analiza bactorio 1.Bolnavul se culca pe partou I.Pina a trimite rila cu ansa metalica si conservant. logica. dreapta, picioarele flectale. 2.C u mina stinga se desfac fesele, cu mina dreapta se introduce an la laborator se pastreaza in cute metalice la sa in reel la distanta de 5-6 cm prin miscari de lotatie. Apoi an sa e introdusa in eprubeta. Se trimite la laborator nu mai tir- ziu de 2 ore. rece. = C H D
T E H N I C A N r r61 C O L E C T A R E A F R O T I U L U I D I N R I N O F A R I N G E. Scop, depistarea microbilor patogeni la nivelul faringelui in in nas. Mat. necesare Etape de executie Timpi de executie 1 Spatula sterila,eprubete sterile cu arise fixate in dop (la capatul opus dopului ansa are un tampon steal de vata), spirtiera. 1. Pregatirea bolna vului. 2. Colectarea fro- Uului din fannge. 1. Boinavul se aseaza cu fata spre izvorulde lu- mina si sa este rugal sa deschida gura. 2. Cu spatula din miina stinga se apasa usor radacina Hmbii. 1. Atent, tara a atinge marginile eprubetei sau alte suprafete, cu mina dreapta se scoate ansa si cu tamponul se scoate mucus de pe amigda- lele palatine si de peretii faringelui prin miscari de stergere sau rotatie. 2. Marginile eprubetei se flambeaza la llacara spirtierei. 3. Fara a atinge ceva, introducem tamponul in eprubeta si fizam dopul (inchidem). 3. Colectarea frotiului din nas. 1. Frotiul din nas se colecteaza prin aceeasi me toda (2.1-2.3) insa aparte din fiecare meat nazal si pe eprubete se noteaza respectiv dreapta si "stinga". 4. Expedierea epru- betelor. 1. Pe eprubete se melee etichete cu inscriptia "* familiei, numelui, data colectarii, telul exa ^ninarii, denumirea sectiei si numarul salonului. Eprubetele se expediaza imediat in laborator. TEHNICA N r.6 2 I N T R O D U C E R E A T U B U L U I D E G A Z E. INDICATII: meteorism (balonarea intestinului) Scop, eliminarea gaze lor. Muteriale necesare: tifon, vazelina, un cearsaf umezit sau о plosca.tubul de gaze - un tub de cauciuc tununyid cu lungimea 30-35 cm si diametru de 8-10-12 mm, cu marginile exlremitatilor rotunjite. L tape de executie Timpi de executie Note 1 Pregatirea bolna vului. 1. Boinavul ocupa pozitie culcata-decubit lateral sau dorsal, sub el se asteme un cearsaf. Introducerea tubului. 1. Capatul rotungit al tubului se unge cu azetina cu ajutorul unui tampon de tifon. 2. Se indeparteaza fesele boinavuiui cu mina stinga, iar cu cea dreapta se introduce tubul de gaze prin anus in reef (si mai deparle in colon) prin miscari de rasucire si inaintare' pina la о admcime de 20 cm. 3. Capatul extern se ac opera cu cearsaful umezit. ( 59 )-
4. Boolnavul este invelit. Tubul se tasa cel mult pentru 2 ore, dupa ce se inlatura incet. Tubul folosit se va spala sub apa calda curgatoare cu sapun.se va sterge si se va steriliza prin fierbere 5. D upa scoaterea tubului, pielea din jurul anusului se sterge cu un tampon uscat de tifon. In caz ca pielea oste iritata - ea so unge cu unguent. Daca este necesar, procedure poate fi repeta и nu mai degraba d ecit peste 1-2 ore dupa scoatere a tubului. T E H N I C A N r. 6 3 i C U S M A E V A C U A T O A K E Clisma evacuatoare se etectueaza pentru evacuarea materiilor fecale si gazelor din segmentul inferior al intestinului gros. INDICATII: 1. Constipaiia 2. Pregatira pentru examenul radiologic al intestinului si nmchilor. 3. Inainte de clismele medicamentoase. 4. Inainte de nasiere. C O N TR AIN DIC ATII: 1. Procese inflamatorii acute in regiunea anuslui. 2. Hemoragii intestinale, hemomidale. 3 Primele zile dupa operatii la organele abdominale. 4. Tumori ale rectului. M ateriale necesare: 1. Irigatdrul Esmarch. 2. Stativ. 3. Apa la t camerei 1-1,5 litri. 4. Plosca. 5. Musama. 6. Vazelina. Etapa de executie Timpi de executie Nota 1. Pregatirea nece- sarului si a bol navului. 1. Se pregatesc rfiaterialele necesare in sala de clisme. 2. Canula stenla se uneste cu irigatorul Esmarch, se inchide robinetul. In irigator se toarna apa, se deschide robinetul. se umple tubul cu apa si se elimina aerul. Robinetul se inchide. 3. Solnavul se culca in decubit lateral sting, cu genunchii indoiti spre abdomen. Sub bazm se asterne musama. Irigatorul Esmarch este un re- zervuar de cau- _. due sau emailat cu о capacitate de 1-2 1. cu un tub de cauciuc 1-.1,5 m estern 1 cm. 2. Efectuarea clismei. 1. Marginile canulei se ung cu vazelina, apoi se desfac fesele boinavuiui si prin miscare de rotatie se introduce canula in onficiul a 11in dirtictia spre umbilic 3-4 cm apoi p. a/е/ cu coloana vertebrala pina la 8 cm. 2. Irigatorul se atirna deasupra boinavuiui la h = 1m, se reschide robinetul si apa с urge in intestinul gros. 3. La fundul irigatorului se lasa putina ca in intstin sa nu patrunda aer. Se inchide robinetul si se scoate canula. 4. Se propune boinavuiui sa retina apa 8-10min Boinavul ramine culcat pe spate si sa respire adinc. Apoui merge la veceu, iar bolnavilor gravi se aplica plosca. 3. Prelucrarea tuburilor. 1. La sfirsitul procedurii irigatorul Esmarch se spala, se prelucreaza cu solutie dezinfectanta (ord.288)- 2. Canulele se dezinfecteaza in sol. cloramina 1% 30 min. apoi se spala si se fierbe. Nu se admite introducerea fortata a canulei, poate trauma rectul. Daca materiile fecale sint foar te dense si clis т а nu poate fi efectuata, se im braca о manusa de cauciuc insa cu vazelina si extrag cu degetul. In atonia intesclisme reci(20gr) In constipatii spastice se efectueaza clisme fiorbinti (40gr) = * > /
TEHN ICA N r.64 C L I S M A - S I F O N Este aplicata in cazul cind clisma evacuatoare este putin electivu INDICATII: 1. Golirea rapida a inlestinuiui de gaze si fecale; de produse de fermenlati si putrefactie. 2. IfUoxicalii.... j.. C ONTRAINDICATII procese inflamatorii acute in regiunea anusului si intestinului gros, hemoragii, luniori ale rectului. Materiale necesare: о pilnie cu vol 0,5 I, un tub de cauciuc cu lurigimea de 1,5 ni si diamentrul de 15 min, 10-121 apa la t de 36 grad.c., un ulcior, musama, un iighean, vazelina. tifon. Etape de executie Timpi de executie Note 1, Pregatirea bolnavului 1. Sub bolnav se asterne о musama lasata in jos. 2 Bolnavul e culcat in partea stinga cu picioarele fledate spre abdomen. 3. Linga pat se pune un Iighean in asa fel ca apa sa se poata scurge de pe musama in el. J Efectuarea clismei 1. Capatul rotungit al tubului se unge cu vazelina. Cu miina stinga se departeaza fesele bolnavului iar cu cea dreapta se introduce lubul in anus prin miscari de rotatie pina la adincimea 20-30 cm 2. Cu mma stinga se departeaza fesele bolnavului iar cu cea dreapta se introduce tubul in anus prin micari de rotatie pina la adincimea de 20- - 30 cm3. 3. Celalalt capat al tubului este unit cu pilnia, e tinut la nivelul bolnavului sau putin mai jos. 4. Tumind cu ulciorul apa in pilnie, se ridica treptat pilnia in sus pina la momentul cind pilnia se goleste. 5. Pilnia se coboara in jos, la nivelul bolnavului si se tine drept pina cind se umple cu apa turnata, cu bucalele de materii fecale, apoi continutul se varsa in Iighean. 6. Pilnia se umple dm nou cu apa, repetmd aceeasi succesivitate (2 4-2.5) pina la eliminarea apei curate fara gaze si lecale Nu se permite introducerea fortata pentru a nu provoca dureri De fiecare data pilnia se impte si nu se toarna mai mult Se va avea grija ca in intestin sa nu nimereasca aerul sa fie eliminat tot lichidul introdus.» Uupu terminarea procedurii se scoate numai pilnia, iar tubul este lasat in r e d pentru 10-15 min, tm/inlul va fi lasat in Iighean pentru eliminarea lichuduiui ramas si si a gazelor; dupa aceea este inlaturat. Dupa fotosire pilnia si tubul se spala suh apa calda curgatoare cu sapun si se steritizeaza prin ItoltMJiti TEHNICA N r.65 E F E C T U A R E A M I C R O C U S M E I Sint numite conventional drept microclisme clismele medicamentoase, uleioase.emulsionale si alte ullmiu, in procesul carora in r e d se introduc pina la 100-150 ml lichide cu difente scopuri: terapeutice, htalive, resorbtive, cu influenta locala sau generate (in convulsii, hiperlermie, etc.)..so recomanda ca inaintea microclismei sa fie efectuate о clisma evacuatoare (cu 30 min inainte). Materiale necesare: о para de cuciuc cu canula rectala (sterila), sau о seringa Jane, sau о seringa la canula; tubul de gaze + para; vazelina; musama;solutia necesare la t de 38-40 Grad.C. с ю =
Etape de executie Timpi de executie Nota 1. Pregatirea boinavuiui 1. Pe pat se asterne о musama. 2. Boinavul este culcat pe partea dreapta 3. Canula rectala (sonda sau tubul) se unge cu vazelina. 4. Solutia se aspira in para sau in seringa. 2. Efectuarea micro 1. Cu mina stinga se indeparteaza fesele boinavuiui clismei. iar cu dreapta se ia para cu canula (sau sonda) si se introduce mcet.la 10-1 2cm Daca se introduce sonda, la ea se va c o ned a seringa cu solutie. 2. Solutia se introduce tent. 3. Se inlatura canula sau sonda, se spala sub apa curgatoare si se sterilizeaza. 4. Boinavuiui i se propune sa se abtina lem porar de la defecatie. Sa nu uitam ca ca la clisma evacuatoare bol navul e culcat pe partea stinga iar la micro ctisma-pe partea dreapta. Clism a hipertonico - TIPURI D E M IC R O C L IS M E 100 ml solutie 10% clorura de sodiu sau 100 nl solutie 30% sulfat de magneziu. Efect usor laxativ fara a provoca peristattismul intestinului. C lism a uteioasa - 50-100 ml uloi de rasarita, sau ulei de masline, sau de vazelina. Peste 10-15 min apare un efect laxativ. Indicatii constipatii rebele. C lism a em ulsionala - intr-un pahar de infuzie de romanita (1 lingurita la 1 pahar) se adauga un galbenus de ou crud. 1 lingurita de hidrocarbonat de sodiu si 2 lingun de ulei de vazelina sau glicerina. Contmutul se amesteca bine si se introduce 100-150 ml. Peste 15-20 min. intestinul se evacueaza complet. Se aplica bolnavilor gravi, cu regim la pat. Clism a medicamentoasa - orice medicament lichid care se poate absorbi in intestinul red. TEH N ICA N r.66 C A T E T E R I Z A R E A V E Z I C I I U R I N A R E L A F E M E I S c o p u l: 1. Evacuarea urinei din vezica urinara in cazul daca aceasta nu se produce spontan.2. Recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator. 3. Executarea и nor procedee de tratament prin sonda (spalatura vezicii. mstilare de medicamente cu actiune locala). C O N T R A INDICATII: 1. Inflamatii acute a uretrei sau vezicii. 2. Leziuni traumatica la uretrei sau vezicii. 3. Tumori, ce obtureaza uretra. M ateriale necesare: Cateter de cauciuc steril. recipient de urina sau eprubete sterile, musama, pensa strilq, sol.furacilina 0,02%. ulei de vazelina, vata, manusi sterile. Etape de executie Timpi de executie Nota 1. Pregatirea bolnavoi. 1. Bolnava sc alia in pozitie culcat a - docuhit dorsal cu picioarule indnite in genunchi 2. Sa etectueaza tualeta organelor genitale. 3. Onficiul extern al uretrei se dezinfecteaza cu sol.furacilina 0,02%. 4. Cateterul se urige cu ulei. steril de vazelina Conditiile de seterilitate.ase ptica vor fi res pedate in cel mai vigilent mod. 2. Efectuarea cateterizani. :, T C U D 1. Cu mina stinga se tin indepartate labiile mari si mici. 2. Cu pensa sterila se ia capatul cateterului si se introduce meet prin onficiu in urettra.tinmd in acelasi timp si capatul extern cu degetele. 3 Aparitia urinei in orificiut extern al cateterului semnifica prezenta sondei in vezica. Se mterzice categoric introducerea fortata a cateterului.
... 4. Dupa eliminarea urinei poate fi efecuata spa latura vezicii urinate, sau instiiarea medicamentelor. In caz contrar, imediat dupa golire cateterul va fi inlaturat. TEHNICA N r.6 7 R E C O L T A R E A U R I N E I P E N T R U E X A M E N U L D E L A B O R A T O R. A N A L I Z A G E N E R A L A A U R I N E I. Materiale necesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee о Ш1/ /lula cu datele bolnavului, sata si scopul examinarii. 1In pe de executie Timpi de executie Not a 1, Instruirea bolnavului. 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata dupa intemarea bolnavului in spital, imediat dupa somn. Femeile isi vor elecua toaleta organelor genitale externe inaite de a colec ta urina. Vasul curat se da bolnavului seara, inainte de somn Incalcatea cenntelor indica te poate duce la un rezultat incorect. 1 Colectarea, unnei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca este absoiut necesara colectarea urinei la о lemeie in timpul menstruatiei, se va face to aleta intima si apoi cateterizarea vezicii urinare. 1 Expedierea analizei. 1. Se recomanda ca urina colectata sa fie expe- diata la laborator intr-un timp cit m ai scurl - in decurs de 30 min. Cantitatea-100-200 ml.» In caz de necesitate analiza generate a urinei poate fi repetata peste fiecare 10 zile. TEHNICA N r.68 R E C O L T A R E A U R I N E I L A P R O B E L E F U N C T I O N A L E Materiale necesare: Vase curate cu etichete pe ele.pentru colectarea urinei, conservant, (IwnwlOvhid sau timol sau cloroform) 1 tupu de executie Timpi de executie Note 1 Instructarea bol imvului., Colectarea urinei. Inaite de fiecare сolectare a urinei se recoman da toaleta intima. Bolnavului i se da un vas cu rat si, in dependent a de tipul probei, se expli ca la ce ora ori in cit timp se coiecteaza urina. Proba Kakovschi A ddis Urina se coiecteaza in timp de 10 ore. D e exemplu bolnavul se va urina la ora 22.00 si se va abtme de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi neata la ora 8.00 se va colecta toata urina si se va tnmite la labotator. Daca bolnavul nu se poate abtine do la mictiunile nocturne, atunci in vas se adauga conservant si se coiecteaza unna deja noaptea. S c opul cercetarii: numarul de leucocite, eritrocite si cilindn in urina. ( 6 3 )-
1.2 Pregalirea cazii: - cada spaiata si dezinfectata; - se introduce apa caida peste apa rece pentru a evita producerea de i/apon (cada se umple pe jumatate); - se masoara temperatura apei(trebuie sa lie 37-38 grad.c) 1 3 Pregatirea materialelor: - se aseza pe un scaun sapun, burete, cerceat sau prosop, lengerie curata, pieptene; 1.4 Pregatirea boinavuiui - este ajutat sa se dezbrace; - se protejeaza parul cu casca de baie; - boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia. 1.5 Efectuarea baii: - boinavul se spala smgur sau este ajutat ( mai intii fata, apoi pe trunchi, giwioa penneala, m em bre ); iupa baie se clalesc tegumentele cu ajutorul dusului; - este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf.sters - este ajutat sa se imbraace cu lengena curata, halat, papuci, se piaptana; - este transportat in salon. 1.6 Reorgantzarea locului de munca: - se string materialele folosite - se spala baia, se aereseste camera. 2. DUS 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igienica se face dus. - in cada se pune un scaunel pe care se aseaza boinavul - ei se spala sub dus in aceeasi ordine 2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa stea nu numai in pozitie ortostatica, dar si in pozitie sezirida. A T E N T I E : In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tulburari circulatoni. stare generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drumul de urgenta apei, sustinind capul bplnavului in afara. Dupa scurgerea apei se acopera bolnavui, acordindu-i-se ajutorul necesar. 3. TOALETA PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala. - se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000, bicarbonat de natriu 2 % - in deosebi se sterg gianaeie та та ге, foseie axiiare, cutele pielii. TEHNICA N r.8 C U R A T E N I A S I D E Z I N F E C T A R E A Z I L N I C A S I G E N E R A L A I N S A L A D E T R A T A M E N T E Curatenia zilnica iri sala de tratamente este preventive, curatenia definitive, Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala. S c op: de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspindirea lor. Etape de executie Tipi de executie 1. C U R ATEN IA P R E V E N T IV A 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1% sau var cloros 0.5%. 1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi podelele. 1.3 Se tolosesc 2 vase: 1 -pentru suprafete, 2-pentru podea. 2. C U R A T E N IA CURENTA 1.1 In timpul lucrului se string tampoane folosite. se sterg picaturile de singe -C D cu sol. de cloramina 5%.
\ juui la nas" i 1 luctuarea masajului umdmc extern (lara intreiiilii ioa respiratiei шщсш1е U btervatii 1»nlvulor- 2:15 У lulvutori - 1:15 5. Se repetci succesiunea de miscari de 14-16 ori pe minut, capuin victimei fiind mentmut in hiperextensre (la copii 20 insuflari pe minut) pina cind reapar miscan respiratorii spontane sau pina se ajunge cu victima la spital. 6. Se efectueaza cind metoda gura la gura" nu e posibil do indeplinit (leziuni grave, secretii s. a.) 7. Cu mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia, iar cu mina dreapta se impinge barbia in sus, incalzindu-i gura. 8 Se inspira si se apiica gura pe nasul victimei, expirind aerul in plaminii victimei. 9. Se repeta succesiunea de miscari ca.ia. 5 1. Se apiica in treimea inferioara a stemului podul palmei nil mii stingi, cu degetele rasfirale in sus. 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelasi mod. 3. Se execute scurt, energic si ritmic, 60 compresiuni pe minut apasind sternul cu bratele intinse (cu toata greutatea corpului)' astfel incitsa se deprime cu 6-8 cm (al adult) spre coloana vertebrala. 4. Se lasa apoi sa revina toracele spontan la normal fara a ridica miinile de pe sternul bolnavului. Un singur salvator execute 2 insuflari succesive si 15 compresiuni cu interval d e о secunda. Doi salvatori etecueaza alternativ 5 compresiuni cardiace la fiecare insuflere de respiratie artificiela externa. Sumnele eficienle resuscilatiei cardiorespiratorii: lustabilirea normala a culoarei pielii; - reducerea midriazei; 1 - aparitia pulsului in artereie mari; rouparitia respiratiei spontane; ТА urea la 60-70 mm Hg (tensiunea sistolica) Nutu Daca paste 30-40 min. de resuscitare cardio-respiralorie si tratament medicamentar nu apar *miuui du viata, incetam reanimarea. TEHNICA N r.70 D O C U M E N T A T J A M E D I C A I A Uticiimentaha medicaia in sectia de intemare. I f-ouid de observalie clinica (F 003-U) Hugistru de evidenta a bolnavilor intemati (F 001-U) J Hogistru alfabetic (pentru birou de mformalie). Ihicumentatia la poslul de оarda. I Kugistiu de evidenta si consu/naie a narcoticilor. i Hogistru de evidenta a prescriptiilor medicale.,l Huyistiu de evidenta a substantelor medicamentoase. 4 Hogistru de evidenta a medicamentelor toxice si draslice. ti Hogistru de evidenta pe primirea si predarea serviciilor. I i f о а/а de evidenta a bolnavilor. t Hogistru de internare si exterpare a bolnavilor. II Curtea de ratii alimentare. U Keyistru ce indica exploranle tunctionale,consultant,specialistilor mgusti. 10 Tormograma. I /, bonuri de trim Here.
1 DocumentbUi) in sala de tratament 1. Registru de control, al grupelor de binge, rezusul 2. Registry de evidenta de substitute a singetui. 3. Registry transtuziei de singe. 4. Registry de evidenta a recoltarii singelui pe analizile biochimice... 5, f ie g(s(r^(cte evidenta a recoltarii singelui (la reactia Voserman). 6. Registry de evidenta a perfuziilor intravenoase. 7. Registry de evidenta a seringelor, acelor, instrumentelor. 8. Registry de evidenta a substantelor medicamentoase in soc. 9. Instrumentele pentru acordarea primului ajutor in soc anafilactic si pentru prelucraree' salii de tratament. 10. Tabela de folosire a antidotilor in caz de intoxicatii acute. 11. Notarea curatemei generate in sala de tratament Documentatia in policlinica. 1. Fisa de policlinica a boinavilor. 2 Fisa de dezvoltare.a copiiior. i 3. Fisa de evidenta a dispensariilor. 8. Certificat. 4. Aviza cte urgenta de chemare de 9 Buletin. statia epidemiologica. Ю. Bon de deces. 5. Fisa de tratrmeni balneo-sanitar. 1 1. Bon de trimitere la laboratorul cu analize. 6. Registry dt vie nta :>oli avilor 12. Bon statistic la policlinica. 13. Estras din fisa de policlinica. 7. Bon de trimitere la comisia de expertize 14. Fisa de evidenta. medicala a capacitatii de munca. 15. Retete.
COIUTINUTUL: IIH N IC A N r.l P R IP A K A R E A lo L B I II L O R B E Z IN F E C T A N T E B Z H A l l - IIH N IC A N r.1 A I A B I A SI B E Z IN F E C T A R E A M IIN IL O R A S IX T E K I E I M E D IC A L E IIH N IC A N r.3 D E ZIN F E C T A R LA 1NCAPER1LOB D IN BM ITATILE I A N I I A R E IIH N IC A N r.4 D EZIN FEC T A R EA O B IEC IELD R DE IN C R U IR E A B O LN A V ILB B. IIH N IC A N r.5 E F E C T U A R E A D E P A B A Z IT A R II B B L N A V B IB I IIH N IC A N r. l M A S B R IL E A N 1 R O P O M E F B IC E IIH N IC A N r.7 T D A LET A P A R T IA LA Bl G EN ER A LA IIHNICA N r. l C U R A T E N IA I I B E Z IN F E C T A R E A Z IL N IC A >1 G E N E R A L A IN S A L A DE T R A T A M E N T E IIH N IC A N r. l P R E G A T IR E A LO C U LU I DE LBCR U IN S A L A DE T R A T A M E N T E IIHNICA Nr.IB A C B P E R II E A M E S E I SI T A V E I S T E B IL E IIHNICA N r.11 P R ELB C R A R EA SI S T ER ILIZA R EA S ERING ILB R SI A C ELB R IIHNICA Nr.ll: A R A N J A R E A M A T E R IA LELO R SI IN S T R U M E N IF L B R IN C A S O L E T A SI P R E fia T IR EA El PENTRB S TER ILIZA R E IIHNICA Nr.13 C B M P L E C T A R E A C H N D IC H D E F A R M A C IE IIHNICA N r. 14 P R I M I R E A. P A S T R A R E A. E V ID E N T A SI D IS T R IR U IR EA M E D IC A M E N T E L B R IN SECTIE IIHNICA N r.i S A B M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L B R P E C A L E O R A L A. S U B L IN C B A L A. P E H C B 1 A N A S I PE S B P R A F A T A T E G U M E N T E L O R IIHNICA N r.1 t A B M IN IS 1 R A B E A M E D IC A M E N T E L B R PE C A L E P A R E N T E R A L A. M B N T A R E A S IR IN G II S T E R IL E. IIHNICA Nr.17 A S P IR A R E A M E B IC A M E N IU L B I D IN T IB IA SI F IA C B N IIHNICA Nr.1l I. D IZ B L V A H E A P E N IC IL IN E I II. P R B B A B IO LO E IC A LA A N T IB IO T IC E IIHNICA N r.i S EFEC T B A R EA IN JE C T IE I IN TR A U EB M IC E IIHNICA Nr.2 0 I. E FE C T U A R E A IN JE C T IE I S H B C B T A N E. II. D B ZA R EA SI A D M IN IS T R A R E A INS U LIN EI IIHNICA Nr7 1 E l t C I U A R E A IN J E C T IIL O R IN T R A M B S C B L A R E IIHNICA Nr.2 2 E FE C T B A B E A IN JEC T I1LB B IN T R A V E N O A S E. P R E C A T IR EA N EC E S A R B LB I P E N T R U IN J E C T IA IN T B A V E N B A S A IIHNICA Nr.23 P R E C A T IR EA SI M B N T A R E A A P A R A T B LB I P E N T R B P E R F U Z IE IIHNICA Nr.24 A JU T B R U L D R C EN T IN S O C B I A N A F IL A C T IC t l l N I C A N r.25 D E ZB B A C A R EA SI IM B R A C A R E A B B LN A V B LB I IN P A T. S C N 1M B A R E A L E N C E R IE I. IIHNICA N r.2 1 A D M IN IS T R A R E A P IC A T B R IL B R IN N A S. 8 С Ш. B R E C H I. IIHNICA Nr.2 7 T B LH S IR EA PA TB LB I FU N C T IB N A L SI A N E X E L E L H I. B ED A R E A P O ZIT IE I C B R EC TE. ' IIHNICA Nr.21 I N G R IJ IR E A P I E L I I, B B S E R V A R E A T E C B M E N T E LB B S I M B C B A S E IO R B B L N A V B L B I. IIHNICA N r. 2 1 P B B II L A X I A SI T R A T A M E N T B L E S C A R ELO R IIHNICA N r.i B B B S E B V A R EA I I N B T A B FA R E S P IR A T IE I IIHNICA Nr.I I M A S B B A R L A SI N B I A B E A P B L S B L U I. IIHNICA Nr.32 M A S U R A R E A. N O T A R E A. SI IN T E R P R E T A R E A T E N S IB N II A R T E R IA L E. IIHNICA Nr.1 3 A B M IN IS T R A R E A B X IG E N U LU I U M E ZIT IIINICA Nr 14 M A I B B A R E A. N O T A R E A SI IN T E R P R E T A R E A T E M P I B A T B R I I C B R PU LB I IIHNICA Nr.Si IN G R IJIR E A B O LN A V II SK FEB R IL I IN F R IS O N. C R IZ A. L I Z A. IIMICA N r.lt IN T B C M IR EA FOII DE A L IM E N T A T IE Z ILN IC A IIMICA N r.1 7 A L IM E N T A T IA A C T I V A. P A S IV A I I A R T IF IC IA L A A B O L N A V IL B R. IIMICA Nr I I B B S E B V A R E A. M A IB B A R E A Si N B I A B E A B IB B E Z U. IIHNICA Nr II I N G B IJ IR IL E IN IN T B X IC A T IIIE A C B T E. IIMICA Nr 41 IN C R IJ IB ILE BE B R G EN T A IN IN E C. S T B P O L C A B B IA C S I R E S P IR A T B R. IIHNICA Nr «I I N G R IJIR I DE B R G E N T A IN M B S C A T U R I DE IN S E C T E I I S E R P I V E N IN O S I. ilmma Nr 42 IN G R IJIR I BE B B G E N IA IN IIP O T E M IE IIMICA Nr 41 C U L E G E R E A B A T E L B R N U R S IN G I I A P R E C IE R E A L I B IIMICA Nr 44 A P H C A R E A T ER M O TO R U LB I IIMICA Nr.45 A. A P L IC A R E A S IN A P IS M E L O R B. A P H C A R E A V E N T B Z E L B R IIMICA Nr.4C A P L IC A R E A C O M P R E S E 1 C A L B L. IIMICA N r 4 7 P R E G A T IR E A B B LN A V U LB 1 L A B BO NB B SCB PIE IIIWCA Nr.41 R E C B LA R EA S P B T EI PEN T B B E X A M E N U L BE LA B B R A T B R IIMICA Nr.41 P R E G A T IR E A BE T O R A C E N T E Z A IIMICA N r.il E LEC T R B C A R B IB G B A F IA IIMICA Nr S I R E C B LT A H E A S IN G ELU I D IN DEGET IIINICA Nr.62 D E T E R M IN A R E A C R B P EI S IN B LLB I CB S ER U B I S T A N B A B T E. IIHNICA N r.53 C B LE C T A R E A S IN G ELU I B IN V E N A P EN T B B P R B B E LE B IB C H IM IC E. IIHNICA Nr.5 4 P R E G A T IR E A P EN T B B H E M B IB A N S F U Z IE IIHNICA Nr.55 P R E G A T IR E A P E N T B U P U N C T IA S T E R N A L A. IIINICA N r. i t IN G R IJIR E A B O IN A V ILB R IN V O M A IIINICA N r.5 7 S P A L A T B R II C A S TB IC E. IIMICA Nr.51 T E B N IC A S O N D A J B L B I G AS TR IC =( 67 )=
UKNICA SP.5S I M N I C A S B N U A J B L U I B U I D I H A L - 57 rthmica N r.1 0 R E C B LT A R E A M A T E K IIL O R F E C A L E P E N I R U E X A M E N U L D E L A B IM A IO H - Ы TEHNICA M r.1 1 C B LEC TA R EA FR B TFU LPI «IN H 1N 8 FA H IN C E. - u T EH N IC A N r.fc Z IN T R ID U C ER EA 1UKI1E0I UE B A i t. - 59 Itlll ltc A N r.8 3 C L IS M A E V A C IA T B A R E - SB U I M C A N r.» 4 C L IS M A - SIFBM - 61 U N N I C A l i r J S EF E C T U A R E A M IC R S C L IS M E I - 61 I f M I C A N r ( I C A IE T E R U A R E A V E/IC II I I I N A R E L A F E M E I - 62 T E I N I C A N r. 7 R t C I L T A R E A K R IN E I P E N IR U E X A M E N U L O E L A R f lr A lo R. A N A L IZ A B F N E R A L A A U R IN E I. - 63 T E I N IC A N r.»» R E C t L l A R E A V R IN E I L A P R B B ELE F U N C 1 1 0 N A L L - 63 T E I N I C A N r. l t M A S A J U L E X F E R N A L I N I M II S I R E S P I R A T I A A R T I F I C I A L A D IR E C T A ( R E f I S C I T A R E A C A R D IO k E S P I R A T O R I E ) - 64 lirh M IC * N r. /» B I C U M E N I A T I A M E D IC A L A - 65 I r'- Alc&iuil do profesorii caladrei de asistenja medicaid: Jurcanu M. S irb u V. C olubciuc M. Sadovschi N.