INDRUMAR. pentru LUCRĂRI DE LABORATOR. la disciplina DESEN TEHNIC VALABIL PENTRU STUDENŢII DIN ANUL I INGINERIE INDUSTRIALĂ Φ40 R10 Φ50 6,3

Transkript

1 INDRUMAR pentru LUCRĂRI DE LABORATOR la disciplina DESEN TEHNIC Φ40 R Φ5 30 6,3 Φ50 VALABIL PENTRU STUDENŢII DIN ANUL I INGINERIE INDUSTRIALĂ

2 PREFAŢĂ, CUPRINS ŞI BIBLIOGRAFIE Obiective laborator DT 1. Standarde generale utilizate în desenul tehnic; 2. Reguli teoretice şi exemple de aplicaţii practice la întocmirea desenului de reper; 3. Reguli teoretice şi exemple de aplicaţii practice la întocmirea desenului de ansamblu. Competenţe 1. Cognitive: cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor teoretice şi practice ale disciplinei 2. Tehnice - profesionale: proiectarea şi evaluarea activităţilor practice specifice DT specifice 3. Atitudinal valorice: manifestarea unei atitudini pozitive faţă de domeniul experimental Conţinutul instruirii şi nr.de ore la o temă Lucrări de laborator: 14X3=42 ore 1. FORMAT, INDICATOR, LINII, SCĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC: Standarde generale şi aplicaţii efectuate pe format A4 3 ore 2. SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC: Exemple de caractere latine şi greceşti - 3 ore 3. DISPUNEREA PROIECŢIILOR: Cubul de proiecţie, desfăşurarea şi epura finală 3 ore 4. REGULI DE ÎNTOCMIRE A DESENULUI DE REPER: Reguli minimale - 3 ore 5. DESENUL DE EXECUŢIE AL MODELULUI UTILIZAT LA DISPUNEREA PROIECŢIILOR, ÎNTOCMIT PE BAZA REGULILOR DE ELABORARE A DESENULUI DE REPER: Alegerea numărului minim de proiecţii, desenul final 3 ore 6. APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE REPER AL UNEI PIESE REALIZATĂ PRIN ÎNDOIRE: Trasarea racordărilor, proiecţia desfăşurată 3 ore. 7. APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE REPER AL UNEI PIESE DE REVOLUŢIE: Axe de simetrie, cotarea diametrelor, dispunerea cotelor succesive - 3 ore. 8. REGULI DE ÎNTOCMIRE A DESENULUI DE ANSAMBLU: Reguli minimale 3 ore 9. FILETE ŞI ASAMBLĂRI FILETATE - BAZE TEORETICE ŞI APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL UNEI ÎMBINĂRI FILETATE 3 ore 10. FILETE ŞI ASAMBLĂRI FILETATE - APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE REPER AL UNEI PIESE DIN DESENUL DE ANSAMBLU AL ÎMBINĂRII FILETATE: Reprezentarea piesei, notarea şi cotarea filetelor - 3 ore. 11. ANGRENAJE CU ROŢI DINŢATE, ASAMBLĂRI PRIN PENE ŞI CANELURI - BAZE TEORETICE ŞI APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL UNUI REDUCTOR: Reguli minimale de întocmire 3 ore 12. ANGRENAJE CU ROŢI DINŢATE, ASAMBLĂRI PRIN PENE ŞI CANELURI- APLICAŢIE LA ÎNTOCMIREA DESENULUI DE REPER AL UNEI ROŢI DINŢATE DIN DESENUL DE ANSAMBLU AL REDUCTORULUI: Reguli specifice - 3 ore. 13. LABORATOR SUMATIV - DESEN DE ANSAMBLU ŞI/SAU DE EXECUŢIE DUPĂ MODEL: Aplicaţii efectuate pe format A4 3 ore 14 COLOCVIU - VERIFICARE ORALĂ ŞI APLICAŢIE PRACTICĂ LA EXECUŢIA UNUI DESEN DUPĂ RELEVEU 3 ore Strategii didactice la aplicaţii practice 1. Resurse procedurale: autoinstruirea pe baza unor suporturi de studiu elaborate pentru fiecare lucrare, expunerea didactică, explicaţia, lucrări practice frontale şi de grup 2. Resurse materiale: planşete de desen, instrumente de trasare, aparate de măsură adecvate: subler, micrometru. Instrumente de evaluare formativă (pe parcurs): Verificare orală la fiecare lucrare şi teste scrise Instrumente de evaluare sumativă (finală): Colocviu Standarde curriculare de performanţă Standarde minime: Denumirea şi scopul lucrării de laborator, efectuarea aplicaţiilor de pe suporturile de studiu elaborate în cadrul laboratorului Standarde maxime: Parcurgerea coerentă a tuturor etapelor lucrării de laborator; participare activă dezbaterea chestiunilor teoretice şi practice, predarea tuturor Bibliografie pentru elaborarea Bibliografie minimală desenelor. 1. Notiţe de la curs şi suporturi de studiu elaborate în cadrul laboratorului 2. Delia CERLINCĂ-Desen tehnic, Neculau, A Câmpul universitar şi actorii săi 1. Notiţe de la curs şi suporturi de studiu elaborate în cadrul laboratorului 2. Delia CERLINCĂ-Desen tehnic, 2008

3 FIŞĂ COLECTIVĂ pentru instructajul de protecţie a muncii şi prezenţă la activităţile de laborator ERM Subsemnatul., având funcţia de, am procedat astăzi la instruirea unui nr. de studenţi din grupa.în probleme de protecţie a muncii pentru lucrările de laborator la disciplina DT. Prezentul instructaj este valabil pentru perioada semestrului.de la până la..materialul predat cuprinde regulile de protecţie a muncii si pază contra incendiilor elaborate pentru activităţile practice din laborator şi afişate în încinta laboratorului. VERIFICAT INSTRUCTOR TABEL NOMINAL anexă la fişa colectivă de instructaj din 2007 Am luat la cunoştinţă de cele consemnate în fişa colectivă de instructaj şi de prezenţa obligatorie la laborator. Nc L1 si PM

4 CUPRINS Lista cu lucrările de laborator la Desen tehnic cuprinde 14 lucrări de laborator, astfel: L1-Format, indicator, linii, scări L5-Desenul de execuţie L9-10 Filete şi asamblări filetate L2-Scriere L6-Piesă obţinută prin îndoire L11-12-Angrenaje, pene, caneluri L3-Dispunerea proiecţiilor L7-Piesă de revoluţie L13-Laborator sumativ L4-Reguli pentru desen de reper L8-Desen de ansamblu-reguli L14 Colocviu Consultaţii vineri, orele 10-12, sala B112 Bibliografie Delia CERLINCĂ-Desen tehnic, 2008 SERIA PRINCIPALĂ FORMATE DE DESEN DIN SERIA A - SR ISO A0 (841X1189) mm A1 (594X841) mm A2 (420X594) mm A3 (297X420) mm A4 (210X297) mm FORMATE ALUNGITE A3X3 A3X4 A4X3 A4X4 A4X5 ELEMENTELE FORMATULUI: Chenar, indicator, fâşie îndosariere cu mijlocul ei, simbol format ÎMPĂTURIREA FORMATELOR A0-A3: Se reduc la un format A4 cu indicatorul la vedere. INDICATORUL - SR ISO Indicatorul formatelor de desen se plasează în colţul dreapta jos al acestuia, în raport cu poziţia normală de citire a desenului. Este un dreptunghi divizat, cu L= mm şi λ=după nevoi. Agenţii economici îşi pot întocmi indicatoare proprii, de firmă, ce trebuie să conţină: 1. Zona de identificare, cu trei elemente: proprietarul legal, denumirea şi numărul desenului 2. Zona de informaţii suplimentare, cu cerinţe specifice: executanţi, dată, scară, material ş.a. Pentru laboratorul de DT se propune indicatorul ataşat prezentului format A4. LINII UTILIZATE ÎN DESENUL INDUSTRIAL - SR ISO Din punct de vedere al grosimii de trasare se deosebesc două tipuri de linii: 1.1. Linie groasă cu grosimea b aleasă din şirul în progresie geometrică cu raţia 2, avînd următoarele valori b=2 1, ,5 mm 1.2. Linie subţire cu grosime între b/3 si b/2 2. Din punct de vedere al formei de trasare se deosebesc patru tipuri de linii: 2.1. Linie continuă groasă dreaptă Contur şi muchii vizibile, chenar formate subţire dreaptă Elementele cotării, haşuri, linii de axe scurte subţire ondulată Rupturi (delimitare vederi de secţiuni) subţire zig-zag Rupturi în desenele pieselor din lemn 2.2. Linie întreruptă subţire Contururi şi muchii acoperite, după caz 2.3. Linie punct groasă Suprafeţe cu prescripţii speciale (tr. termic) subţire Axe de simetrie peste 10 mm, el. de divizare mixtă Traseul urmei planului de secţionare 2.4. Linie două puncte subţire Piese învecinate, poziţii intermediare SCĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL INDUSTRIAL - SR ISO Din punct de vedere al mărimii desenului în raport cu dimensiunile piesei reale se deosebesc trei tipuri de scări standardizate: naturală 1:1; de mărire (2:1, 5:1, 10:1); de micşorare (1:2, 1:5, 1:10) Desenat Student Data Planşa Verificat Ing. Patras CS /1 Denumire FORMAT, INDICATOR, LINII, SCĂRI Număr desen L1

5 SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC - SR ISO Clasificarea scrierii: normală tip B (utilizată frecvent în desenul industrial) şi îngustată tip A 2. Dimensiunea nominală a scrierii (înălţimea literelor mari şi a cifrelor) h=20; 14; 10; 7; 5 mm 3. Elementele scrierii B şi A: înălţimea literelor mici la ambele tipuri 7h/10 grosimea liniei de scriere a caracterelor h/10 şi h/14 distanţa dintre 2 caractere alăturate 2h/10 şi 2h/14 distanţa minimă dintre 2 cuvinte sau numere 6h/10 şi 6h/14 distanţa minim ă dintre 2 rânduri 14h/10 şi 20h/14 laţimea caracterelor normale 6h/10 şi 6h/14 late (m,m,w,w) 9h/10 şi 9h/14 4. Scriere normală dreaptă tip B ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ abcdefghijklλmnopqrstuvwxyz 5. Scriere normală înclinată la 75 tip B ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ abcdefghijklλmnopqrstuvwxyz 6. Alfabetul grecesc (pronunţia din limba franceză) Alpha α A Khi χ Χ Sigma Bêta β B Lambda λ Λ Tau Gamma γ Γ Mu µ Μ Kappa Delta δ Nu ν Ν Oméga Epsilon ε Ε Pi π Π Ksi Phi ϕ Φ Thêta θ Θ Psi Eta η Η Rhô ρ Ρ Dzêta σ Σ τ Τ k K ω Ω ξ Ξ ψ Ψ (Zêta) ζ Ζ Desenat Student Data Planşa Verificat Inginer Patras CS /1 Denumire SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC Număr desen L2

6 1. CUBUL IMAGINAR DE PROIECŢIE CANĂ 2. DISPUNEREA PROIECŢIILOR PE FEŢELE CUBULUI 3. DISPUNEREA PROIECŢIILOR ÎN DESENUL TEHNIC Proiecţie de jos Proiecţie din dreapta Pr. din faţă Pr. din stânga Pr. din spate (principală) Proiecţie de sus Desenat Student Data Planşa Verificat Inginer Patras CS /1 Denumire DISPUNEREA PROIECŢIILOR-CANA Număr desen L3

7 DESEN DE REPER - EXECUŢIE ŞI REGULI DE INTOCMIRE Desenul de reper poate fi executat ca: DESEN LA SCARĂ, trasat cu instrumente de desen SCHIŢĂ, desen la scară manual în limitele aproximatiei vizuale Reguli de întocmire a desenului de reper sau de piesă 1. SCRIERE TEHNICĂ Cote, toleranţe geometrice, rugozităţi Completarea indicatorului şi notarea formatului Condiţii tehnice.2. DISPUNEREA PROIECŢIILOR Măsurarea cotelor de gabarit ale reperului Alegerea scării desenului, numărului şi dispunerii proiecţiilor Trasarea dreptunghiurilor de gabarit ale proiecţiilor, l.c.s. 3. VEDERI Obişnuite, deplasate, înclinate: Reprezentare si trasare contur şi muchii vizibile cu l.c.g. Direcţii de proiecţie pentru vederi deplasate şi inclinate trasate l.c.s. cu săgeată max. 30 Notarea direcţiilor de proiecţie şi a vederilor neobişnuite cu litere mari: A, B etc 4. SECŢIUNI SPZ: (obişnuite, deplasate, intercalate, suprapuse, rupturi: trasare contur l.c.g) şi SV. Trasee de secţionare: Trasate cu l.p.m pentru secţiuni obişnuite Notarea traseelor de secţionare şi a secţiunilor obişnuite: A-A, B-B etc 5. HAŞURI Materiale metalice: Trasare cu l.c.s. la 45 sau 30 /60 la secţiuni cu contururi la 45. Spaţiu liber de haşură în jurul cotelor şi altor notaţii Haşuri particulare: Încrucişată la materiale nemetalice, ondulată la lemn etc. 6. COTARE Elementelor cotării: trasate cu l.c.s., neintersectarea liniilor de cotă, simboluri R, φ etc Cote: de gabarit, funcţionale şi nefuncţionale (înscrise pe desen o singură dată) Bazele de cotare sunt: o linie de contur marginală, o axă de simetrie, un punct esenţial 7. FORMAT Serie, chenar: Trasat cu l.c.g. la 10 mm de marginea colii, cu excepţia lui A4 Mijlocul fâşiei de îndosariere : Trasată cu l.c.s. Notarea formatului: In colţul dreapta - jos 8. INDICATOR Lungime maxim 170 mm, lăţime variabilă (la alegere după nevoi) Zonă (dreptunghi l.c.g.) de identificare:, denumire şi număr desen Zonă (dreptunghi) de informaţii suplimentare: Desenat, verificat, dată, material ş a 9. TOLERANŢE, RUGOZITĂŢI Toleranţe generale dimens. şi geom.: fr=fină, ms=mijlocie, ct=gros. Tol. particulare: dimens. (înscrise după cotă) şi tol. geom. (abateri) Rugozităţi: generală (deasupra indicatorului) şi locale pe contur 10. CONDIŢII TEHNICE Toleranţe generale: Execuţie mijlocie ms STAS, Execuţie mr STAS Muchii şi racordări necotate: Muchiile neteşte 2x45, Racordări necotate R3 Tratamente termice, mecanice, estetice: Coada sculei 40 HRC, sablat, brunat Desenat Student Data Planşa Obs. Verificat Inginer Patras CS /1 Didactic Denumire REGULI PENTRU DESEN DE REPER Număr desen L4

8 Φ40 R Φ Φ50 CONDIŢII TEHNICE Toleranţe generale ms STAS Muchiile neteşite 0,5X45 Racordările necotate R5 6,3 Desenat Student Scara Data Planşa Verificat Inginer Patras CS 2: /1 Denumire DESENUL DE EXECUŢIE-CANA Număr desen L5

9 A R5 R5 20 3,2 25 ~85 3,2 A 15 φ10 gros R CONDIŢII TEHNICE Toleranţe generale ms STAS Muchiile neteşite 0,2X45 Racordările necotate R1 6,3 Desenat Student Scara Data Planşa Verificat Inginer Patras CS 1: /1 Denumire PIESĂ OBŢINUTĂ PRIN ÎNDOIRE Număr desen L6

10 3 ϕ6 53 1,6 1,6 11 ϕ44 ϕ32 Se va marca nr. 16 1,6 1:5 ϕ17 11 ϕ24 ϕ30 ϕ CONDIŢII TEHNICE 3 ϕ6 Toleranţe generale ms STAS Muchiile neteşite 0,5X45 Tratament termic CR HRC Brunat înainte de rectificare 6,3 Desenat Student Scara Data Planşa Verificat Inginer Patras CS 2: /1 Denumire PIESĂ DE REVOLUŢIE Număr desen L7

11 DESEN DE ANSAMBLU - EXECUŢIE ŞI REGULI DE INTOCMIRE Desenul de ansamblu poate fi executat: DESEN LA SCARĂ, executat cu instrumente de desen SCHIŢĂ, desen la scară manual în limitele aproximatiei vizuale Reguli de întocmire a desenului de ansamblu 1. SCRIERE TEHNICĂ Cote, toleranţe dimensionale (ajustaje) Completarea indicatorului şi notarea formatului Condiţii tehnice 2. FORMAT Chenar: Trasat cu l.c.g. la 10 mm de marginea colii, cu excepţia lui A4 Mijlocul fâşiei de îndosariere : Trasată cu l.c.s. Notarea formatului: In colţul dreapta - jos 3. INDICATOR Lungime maxim 170 mm, lăţime variabilă (la alegere după nevoi) Zonă (dreptunghi) de identificare:, denumire şi număr desen Zonă (dreptunghi) de informaţii suplimentare: Desenat, verificat, dată, material ş a.4. DISPUNEREA PROIECŢIILOR Măsurarea cotelor de gabarit ale reperului Alegerea scării desenului, numărului şi dispunerii proiecţiilor Trasarea dreptunghiurilor de gabarit ale proiecţiilor, l.c.s. 5. VEDERI Obişnuite, deplasate, înclinate: Trasare contur şi muchii vizibile cu l.c.g. Direcţii de proiecţie pentru vederi deplasate şi inclinate trasate l.c.s. cu săgeată max. 30 Notarea direcţiilor de proiecţie şi a vederilor neobişnuite cu litere mari: A, B etc 6. SECŢIUNI Obişnuite, deplasate, intercalate, suprapuse, rupturi: Trasare contur: l.c.g.; l.c.s.; l.c.o. Trasee de secţionare: Trasate cu l.p.m pentru secţiuni obişnuite sau l.p.s. sau netrasate Notarea traseelor de secţionare şi a secţiunilor obişnuite: A-A, B-B etc 7. HAŞURI Materiale metalice: Trasare cu l.c.s. la 45 sau 30 /60 la secţiuni cu contururi la 45. Spaţiu liber de haşură în jurul cotelor, haşuri orientate diferit la repere învecinate Haşuri particulare: Încrucişată la materiale nemetalice, ondulată la lemn etc. 8. COTARE Elementelor cotării: Trasate cu l.c.s., neintersectarea liniilor de cotă, simboluri R, φ etc Cote: de gabarit şi funcţionale. Ajustaje (înscrise pe desen o singură dată) Bazele de cotare sunt: o linie de contur marginală, o axă de simetrie, un punct esenţial 9. TABEL DE COMPONENŢĂ Plasat deasupra indicatorului şi alături de indicator (după caz) Numerotarea reperelor nestandardizate Simbolizarea reperelor standardizate 10. CONDIŢII TEHNICE Condiţii de montaj: Temperatura minimă la montaj 20 C Condiţii de ambalare şi transport: Transport în poziţie verticală Tratamente estetice: Vopsit roşu etc Desenat Student Scara Data Planşa Verificat Inginer Patras CS 1: /1 Denumire REGULI PT. DESEN DE ANSAMBLU Număr desen L8

12 Reprezentarea filetului în proiecţie longitudinală Vîrful filetului: se trasează cu lcg. A Baza filetului: se trasează cu lcs B. Limita filetului:- cu lcg A la filet interior şi filet exterior în vedere -cu lîg E la filet exterior în secţiune, vezi M24X2 Cotarea filetului în proiecţie longitudinală Se cotează pe generatoarea exterioară: Simbol-Diametru-Pas-Nr.spire Simbol: M=metric (tr. echil.), Pt=patrat, Tr=trapezoidal, S=ferestrău R. în proiecţie transversală Vîrful filetului: cu lcg A Baza filetului: cu lcs B pe 3/4 din cerc, un capăt taie axa Cotare în pr. transversală Se cotează pe cercul exterior M24x2 M16 Pt 24x4/ M 16 M 24x2 3 2 Φ45 CONDIŢII TEHNICE Exteriorul vopsit gri Piuliţă olandeză AF Fc150 STAS Turnat Piuliţă hexagonală M12 SR-ISO.. 1 OL 50 STAS Piesa filetată AF Fc150 STAS Turnat 0,20 Poz. Denumirea Nr.desen/STAS Buc Material Obs. MN Desenat Verificat Aprobat Data Scara Std Ing. Ing. 15 APRILIE :1 Denumire FILETE ŞI ASAMBLĂRI CU FILET ASAMBLARE FILETATĂ Numar desen L9 AF 01

13 3,2 3,2 M34X1,5 Φ25 1:10 M CONDIŢII TEHNICE Toleranţe generale ms STAS Toate racordările R1 Muchiile neteşite 2x45 6,3 3,2 Desenat Student Scara Data Material Planşa Verificat Inginer Patras CS 2: OLC 45 1/1 : Denumire FILETE - PIESA FILETATA Număr desen L10 AF-01-01

14 A A A-A 5 6 φ25 K7/rul φ30 K7/rul 80 φ20 RUL/k6 φ15 RUL/k CONDITII TEHNICE Vopsit negru 9 Şurub cap crestat M6 STAS OL37 STAS 500/ Rulment radial cu bile STAS Subans Rulment radial cu bile STAS Subans Roată dinţată R OLC45 STAS Pinion R OLC 45 STAS Capac 2 R Fc150 STAS Turnat 3 Capac 1 R Fc150 STAS Turnat 2 Carcasă superioară R Fc150 STAS Turnat 1 Carcasă inferioară R Fc150 STAS Turnat Poz. Denumirea Nr.desen/STAS Buc. Material Obs. MN Desenat Verificat Aprobat Data Scara Std Ing. Ing. 10 MAI :1 Denumire Numar desen ANGRENAJE, PENE CANELURI - REDUCTOR L11 R01

15 CONDIŢII TEHNICE Toleranţe generale ms STAS Toate racordările R1 Muchiile neteşite 1x45 Tratament termic-cr HRC Modulul 3,5 Numărul de dinţi 14 Cremaliera de referinţă Diametrul de divizare 49 Deplasarea specifică 0.24 Lungimea peste 2 dinţi 16,8 Roata Număr de dinţi 17 conjugată Număr desen R ,02 A B C 37,5 0,8 12,5 1, A 0,8 10 B Φ12h6 Φ15k6 Φ20 Φ57 Φ20 Φ15k6 C 1,6 1,6 3 5J7 80 6,3 Desenat Student Scara Data Material Planşa Verificat Inginer Patras CS 2: OLC 45 1/1 Den. DANTURĂ, CANALE DE PANĂ - PINION Număr desen L12 R-01-05